Iarna 2026-2027: Primele semne sugerează o revenire a frigului arctic în Europa
Analiza publicată de Severe Weather Europe, bazată pe evoluția unor factori climatici globali, anticipează o iarnă 2026-2027 cu un caracter diferit de cel al anilor recenți. Conform meteorologilor, se preconizează o creștere a numărului de episoade de vreme rea, atât în Europa, cât și în America de Nord, cu valuri de aer rece provenind din Arctica ce ar putea fi mai dese.
„Super El Niño” – un factor climatic decisiv
Unul dintre principalii factori care stau la baza acestor estimări este formarea unui „Super El Niño”, fenomen caracterizat prin încălzirea intensă a apelor din Oceanul Pacific ecuatorial. Specialiștii subliniază că un astfel de proces are capacitatea de a modifica circulația atmosferică la nivelul întregii emisfere nordice. Această perturbare majoră ar putea amplifica șansele ca Vârtejul Polar – sistemul de vânturi puternice responsabil cu menținerea aerului rece în Arctica – să fie slăbit sau fragmentat.
Rolul Vârtejului Polar în vremea globală
Vârtejul Polar este definit ca un ciclon de anvergură, cu presiune scăzută, ce înconjoară zonele polare ale Pământului. Funcția sa esențială este de a izola aerul extrem de rece la Polul Nord și Polul Sud, acționând ca o barieră naturală pe parcursul sezonului rece. Când acest sistem slăbește sau se divide, masele de aer arctic pot coborî spre latitudini mai joase, influențând Europa, Asia sau America de Nord. O astfel de situație ar favoriza apariția unor episoade de frig intens și ninsori abundente. Cu toate acestea, meteorologii avertizează că o perturbare a Vârtejului Polar nu implică automat o iarnă geroasă uniformă pe întreg continentul european. Efectele sunt variabile de la o regiune la alta, fiind determinate de poziționarea sistemelor de presiune și a curenților atmosferici pe durata lunilor de iarnă.
Ce înseamnă pentru România?
Deși prognozele generale indică o posibilă iarnă mai turbulentă, este prematur să se facă estimări exacte pentru România. Specialiștii explică faptul că aceste analize indică tendințe la nivel larg și nu pot descrie cu precizie condițiile meteorologice dintr-o anumită țară. Este posibil ca Europa să experimenteze mai multe episoade de aer rece comparativ cu ultimii ani, însă încă nu se poate stabili unde vor fi înregistrate cele mai scăzute temperaturi sau cele mai abundente ninsori. Prognozele sezoniere vor deveni mult mai precise în toamnă, atunci când modelele meteorologice vor putea evalua cu o acuratețe sporită circulația atmosferică pentru lunile decembrie, ianuarie și februarie. Concluzia meteorologilor rămâne una prudentă: iarna 2026-2027 ar putea fi, într-adevăr, mai „agitată” decât sezoanele anterioare, însă vremea specifică din România va depinde de modul în care aceste fenomene globale vor influența circulația atmosferică la nivel regional.
Explorează subiectele:
