Iarna aduce un nou coșmar la Kiev: criza energetică riscă să lase Ucraina în frig
În timp ce ultimele zile călduroase se sting, Ucraina privește cu neliniște spre sezonul rece, conștientă că se află în fața unui potențial colaps energetic. Deși guvernul afișează un optimism oficial, realitatea din teren arată un sistem vulnerabil, măcinat de lipsa fondurilor, distrugerile masive provocate de bombardamentele rusești și o criză acută de echipamente și specialiști.
Pe plajele Niprului, locuitorii capitalei ucrainene au profitat de razele soarelui de la finalul verii chiar și sub ecoul exploziilor provocate de doborârea dronelor inamice. Liniștea aparentă ascunde însă o spaimă profundă: amintirea iernii precedente, când temperaturile au atins minus 25 de grade Celsius, iar cartiere întregi au rămas fără curent și căldură timp de săptămâni.
Perspectiva lunilor următoare este cu atât mai sumbră cu cât Rusia și-a intensificat capacitățile militare, producând cantități record de rachete balistice și drone cu reacție, în vreme ce scutul antiaerian al Ucrainei este tot mai solicitat, notează The Kyiv Independent .
„Visez ca această iarnă să nu fie la fel de grea ca precedenta. Dar cred că, probabil, va fi mai rău”, mărturisește Tamara Stukalenko, o pensionară de 75 de ani din Kiev. „Acum, Rusia a venit cu un nou sistem pentru noi: aceste alerte aeriene constante. Iar când va veni sezonul de încălzire, probabil vor lansa și mai multe (atacuri). Și asta e înfricoșător.”
Promisiunile Kievului, contrazise de realitatea din teren
La finalul lunii august, premierul Denîs Șmîhal susținea că Ucraina este pregătită pentru sezonul rece, mizând pe o capacitate de producție de 19,6 gigawați (GW) planificată până în noiembrie și pe stocuri consistente de gaze și cărbune. Cu toate acestea, temerile populației și ale experților rămân ridicate, după ce atacurile rusești au nimicit anterior capacități de generare de 9 GW.
Deși în primăvară a fost prezentat cu mult fast un „Plan de reziliență energetică”, reprezentanții din sector afirmă că progresele din ultimele șapte luni sunt minore. Documentul guvernamental estima costuri de 6,2 miliarde de dolari, însă până în prezent bugetul de stat a putut asigura doar 62,7 miliarde de grivne (aproximativ 1,4 miliarde de dolari).
Restricțiile financiare complică și mai mult situația: Ucraina nu poate redirecționa bani din pachetul de împrumut de 90 de miliarde de euro acordat de Uniunea Europeană fără a periclita plata pensiilor sau achizițiile militare strategice, conform unui consilier pe probleme energetice. Concomitent, neînțelegerile administrative dintre administrația centrală și primăria capitalei au întârziat planul local de măsuri până pe 31 august.
Eșecul de a construi la timp rețele de distribuție descentralizate va expune segmente largi din Kiev riscului de a rămâne fără căldură dacă marile centrale devin ținte. Un director al unei regii locale de termoficare a criticat dur abordarea autorităților în cadrul unei dezbateri tehnice, arătând că proiectele guvernamentale sunt lipsite de viziune unitară și seamănă mai degrabă cu exerciții de imagine publică.
Concurență globală cu centrele de date și lipsă de personal
Protejarea fizică a infrastructurii este aproape imposibilă. Instalațiile de cogenerare și termocentralele sunt mult prea mari pentru a fi încapsulate în structuri de beton, motiv pentru care singura salvare rămân sistemele moderne de apărare antiaeriană Patriot, după cum a subliniat Oleksii Orzhel, reprezentantul Secretariatului Comunității Energetice la Kiev.
Pe plan extern, eforturile de a aduna 650 de milioane de euro prin Fondul de Sprijin Energetic pentru echipamente de înaltă tensiune destinate Ukrenergo nu au adus până în august nici măcar jumătate din suma necesară. Livrarea unor componente esențiale poate dura până la doi ani. Mai mult, Ucraina a ajuns să concureze direct cu marile companii tehnologice: expansiunea inteligenței artificiale a determinat centrele de date globale să achiziționeze masiv turbine mobile pe gaz, provocând scumpiri și termene de livrare foarte lungi.
Chiar și când tehnica ajunge în țară – aliații trimițând de la începutul anului circa 5.000 de echipamente descentralizate – apare o altă problemă gravă: lipsa forței de muncă specializate. În ciuda unor scutiri de încorporare acordate energeticienilor, în orașele mici nu există personal tehnic care să monteze și să opereze noile instalații. Viktoria Grîb, din cadrul comisiei parlamentare pentru securitate energetică, a atras atenția că guvernul nu a pus la punct niciun program concret de instruire profesională.
Un blocaj financiar total și teama de evacuare
Sistemul de termoficare este strangulat și de un lanț al datoriilor. Operatorii locali nu pot scumpi gigacaloria din cauza unui moratoriu impus de stat, însă guvernul nu a virat compensațiile promise, în valoare de 1,7 miliarde de dolari. La rândul lor, companiile locale au acumulat datorii de 2,2 miliarde de dolari către Naftogaz. Consecința: conturile furnizorilor de căldură sunt blocate, iar reparațiile înainte de venirea înghețului devin imposibile.
Pe fondul noilor controverse de corupție de la nivel guvernamental, locuitorii Kievului privesc cu neîncredere capacitatea de reacție a administrației. Municipalitatea a început pregătirea unor spații de adăpost pentru aproximativ 200.000 de persoane, însă capacitatea este infimă raportată la populația de peste trei milioane a orașului.
Echipele primăriei au început să meargă din ușă în ușă pentru a identifica persoanele dependente de asistență. Până în prezent, circa 1.300 de vârstnici, 400 de copii cu dizabilități și 500 de adulți cu nevoi speciale au acceptat să fie relocați. Cu toate acestea, cei mai mulți cetățeni refuză să își părăsească locuințele, acceptând riscurile unei ierni cumplite în schimbul ajutoarelor de bază și al sprijinului comunitar.
Explorează subiectele:
