ÎCCJ: Nicuşor Constantinescu - condamnat definitiv la 10 ani de închisoare

ÎCCJ: Nicuşor Constantinescu - condamnat definitiv la 10 ani de închisoare

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu a fost condamnat definitiv joi de ÎCCJ la 10 ani de închisoare, într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu perdelele forestiere de protecţie.

În iulie 2016, acesta fusese condamnat de instanţa de fond - Curtea de Apel Bucureşti - la 15 ani de închisoare, pedeapsă redusă la 10 ani de Instanţa supremă, după ce a fost achitat pentru o parte dintre infracţiuni - spălare de bani şi constituire de grup infracţional. Acesta a fost găsit vinovat de abuz în serviciu.

În prezent, Nicuşor Constantinescu se află în penitenciar, unde execută o altă condamnare - de 5 ani închisoare, primită în dosarul Centrului Militar Constanţa.

Condamnări au primit joi la ÎCCJ şi Victor Aurelian Coman şi Daniel Dan Popa (administratori ai SC Rom Coman SRL), amândoi având de executat o pedeapsă de 5 ani şi 4 luni închisoare. Totodată, persoana juridică SC Rom Coman SRL trebuie să plătească o amendă penală de 100.000 lei şi s-a luat decizia dizolvării.

Alte condamnări în dosar:

* Felicia Tăicuţu (director general al Direcţiei Economice - CJ Constanţa) - 3 ani închisoare cu suspendare

* Adrian George Gâmbuţeanu (director general la Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa) - 3 ani închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu

* Persoană juridică RAJDP Constanţa primeşte 200.000 lei amendă penală.

Alţi inculpaţi din dosar au fost achitaţi sau au primit pedepse cu suspendare.

Pe latură civilă, judecătorii au decis confiscarea de la inculpaţii Victor Aurelian Coman şi Daniel Dan Popa a sumei de câte 7.184.628,81 lei.

Conform DNA, în perioada 2010 - 24 martie 2014, Nicuşor Constantinescu, în calitate de preşedinte al CJ Constanţa, RAJDP Constanţa şi Adrian Gâmbuţeanu au constituit un grup infracţional organizat, la care ulterior au aderat şi o parte din restul inculpaţilor, având ca scop săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor economice ale Consiliului Judeţean Constanţa.

Nicuşor Constantinescu este acuzat că şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din calitatea de şef al Consiliului Judeţean, determinând un prejudiciu în dauna CJ Constanţa în valoare de peste 30 milioane lei.

Procurorii susţin că, în perioada 14 mai - 11 septembrie 2012, el a făcut plăţi nelegale în cuantum de peste 1,2 milioane lei către RAJDP Constanţa în cadrul proiectului de interes public judeţean 'Caravana estivală a judeţului Constanţa'.

"În acest caz, efectuarea plăţilor s-a realizat, în multe situaţii, fără ca lucrările achitate să aibă vreo legătură cu obiectivele proiectului (realizarea de perdele forestiere, reabilitare terenuri degradate, conservare biodiversitate naturală, dezvoltarea turismului ecvestru etc.), fără a fi respectate prevederile din H.C.J. nr. 148/2010 şi ale Protocolului de colaborare cu autorităţi ale administraţiei publice şi instituţii, respectiv Romsilva, RAJDP Constanţa şi SC RAJA SA şi fără să existe documentaţiile tehnico-economice legale, devize de ofertă şi procese verbale de recepţie care să ateste realitatea lucrărilor executate în cele 31 de localităţi, conformitatea acestora cu cerinţele tehnico-economice şi fără date şi informaţii privind coordonatele cadastrale aferente lucrărilor realizate", susţineau procurorii.

În urma cercetării la faţa locului, s-a stabilit că pe parcelele 165 şi 189, ambele în comuna Saraiu, unde se afirma că fuseseră înfiinţate perdele de protecţie, nu existau asemenea lucrări (pe parcela 165 au fost identificate urmele unei culturi care nu vegetase niciodată, iar pe parcela 189 nu au fost identificate nici măcar urme ale unei asemenea perdele; în realitate, pomii au fost plantaţi în curtea bisericii din comuna Siliştea de către elevi şi de beneficiarii ajutoarelor sociale, şi nu de angajaţii RAJDP Constanţa); în oraşul Hârşova, în primăvara 2011, s-au primit de la CJ Constanţa 10.000 de puieţi de salcâm, şi nu 27.000, cum se arată în memoriu, care au fost plantaţi de populaţia oraşului, şi nu de angajaţii RAJDP; în 2012, comunei Ciobanu i-au fost livraţi, de CJ Constanţa, 1.500 de pomi fructiferi care au fost plantaţi în curtea şcolii din localitate, precum şi 25.000 de puieţi de salcâm (dintre aceştia din urmă, aproximativ 14.000 de bucăţi au fost încredinţaţi unor persoane fizice care i-au plantat pe terenurile lor, iar restul au fost plantaţi pe drumul dintre Hârşova şi comuna Ciobanu; aceştia din urmă au fost mâncaţi de animale sau au fost defrişaţi în toamna anului 2012, împreună cu ceilalţi copaci de pe marginea drumului).

În perioada 23 iulie - 7 noiembrie 2012, în cadrul Programului judeţean de cercetare şi refacere a plantaţiilor de pomi fructiferi, Nicuşor Constantinescu a efectuat, prin trei ordine de plată, plăţi nelegale către RAJDP Constanţa în cuantum de aproximativ 774.000 lei.

O altă acuzaţie se referă la faptul că, în perioada 21 aprilie 2011 - 11 septembrie 2012, el a efectuat, prin mai multe acte, plăţi nelegale către RAJDP Constanţa în cuantum de aproximativ 1,7 milioane lei, în legătură cu lucrările de împădurire efectuate pe raza comunei Independenţa, situaţie care rezultă din nerespectarea condiţiilor impuse de hotărârile CJ şi dispoziţiile Legii 46/2008 şi din lipsa documentelor justificative impuse de lege pentru corecta efectuare a plăţilor respective.

De asemenea, susţineau anchetatorii, în perioada 2010 - 2012, preşedintele Consiliului a efectuat plăţi nelegale către RAJDP Constanţa în cuantum de peste 20 milioane lei, reprezentând contravaloarea unor lucrări de împădurire, fără a fi îndeplinite condiţiile impuse prin H.C.J. Constanţa nr.310/2009 şi 402/2009 şi fără a exista documente justificative întocmite în condiţiile legii.

DNA mai preciza că, în perioada 10 septembrie 2012 - 24 martie 2014, Nicuşor Constantinescu a încălcat dispoziţiile legale care interzic plata în avans, din fonduri publice, pentru achiziţia de imobile, precum şi pe cele ale prevederilor procesului verbal de negociere.

"Mai mult, inculpatul a modificat natura actului juridic încheiat cu SC Stop SRL, administrată de Zelca, din contract de vânzare-cumpărare în antecontract de vânzare-cumpărare, dată la care CJ Constanţa urma să dobândească dreptul de folosinţă asupra a 25 de apartamente şi a făcut plăţi nelegale către firma amintită în cuantum de peste 5 milioane lei. Un alt beneficiu important de care s-a bucurat SC Stop SRL, de pe urma activităţii ilicite a lui Constantinescu, a fost amânarea cu 5 ani a momentului la care ar fi trebuit să achite impozitul pe profit şi taxa pe valoare adăugată, corespunzătoare valorii tuturor celor 25 de apartamente", mai menţiona DNA.

Sursa citată mai arată că, în perioada 2010 - 2012, Constantinescu a făcut plăţi nelegale către SC Domeniul Public şi Privat Judeţean Constanţa, în cuantum de peste 1,6 milioane lei, contravaloare a închirierii unui număr de 11 autoturisme, cu încălcarea prevederilor legale care impuneau limitarea consumului de carburanţi şi a numărului de autoturisme pentru toate instituţiile publice, inclusiv pentru consiliile judeţene (la un număr de şase autoturisme cu un consum lunar pe autoturism de 150 litri benzină/motorină) şi interdicţia închirierii de autoturisme de către toate instituţiile publice.

În 17 iulie 2009, Nicuşor Constantinescu, potrivit DNA, a dobândit Portul Izvoarele, în numele CJ Constanţa, printr-un contract de vânzare-cumpărare, autentificat la biroul Ruxandrei Daria, ambii cunoscând că bunul tranzacţionat provenea din săvârşirea unei infracţiuni de abuz în serviciu comise de către primarul şi secretarul comunei Lipniţa. AGERPRES


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa se scrie istoria, oameni buni, din lucruri mărunte și neștiute...

2 Misterioasa navă iraniană care s-a întors ieri, subit, după trei ani, acasă

3 Document secret rusesc obținut de Washington Post

4 Foarte interesante amănunte...

5 Eduard Hellvig, atac dur la medicul Cîrstoiu: „Când spectacolul începe să fie fluierat, își iau trusa de machiaj și își văd de drum”