Zăpada va deveni un lux în cele câteva zeci de zile de iarnă pe an, iar durata verii va continua să crească, arată cele mai recente cercetări ale oamenilor de știință. În jurul anului 2100, durata verii va depăși toate recordurile.

România numără peste 200 de localități declarate stațiuni turistice (55 de interes național și 166 de interes local), iar multe dintre acestea sunt considerate stațiuni montane, căutate iarna pentru zăpadă.

Schimbările climatice au făcut însă ca ninsorile să se lase tot mai mult așteptate, iar administratorii multor stațiuni să renunțe la investiții în pârtii și instalații de schi și să se orienteze spre promovarea lor ca stațiuni „all-season” (pentru întregul an), excursiile montane luând locul invitațiilor la schi sau săniuș.

În următoarele decenii, iernile vor aduce și mai puțină zăpadă, în timp ce verile vor câștiga tot mai mult teren în România. Un astfel de scenariu este prezentat pe larg în raportul „Starea Climei – România 2025”, realizat de InfoClima – o platformă independentă de cercetare, analiză și comunicare științifică despre climă. Analiza arată că temperatura medie anuală a crescut cu trei grade Celsius în 2024, față de perioada de referință 1971–2000, și că, în același an, s-au înregistrat 49 de zile de caniculă și șase zile cu temperaturi care au depășit 40 de grade Celsius.

Valurile de căldură au devenit „noul normal”, secetele vor fi mai lungi și mai severe, iar încălzirea prognozată până în anul 2100 pentru România, în scenariul pesimist, va fi de +4,24 grade Celsius, mai arată raportul.

Veri mai lungi ca niciodată până în 2100

În ultimii ani, mai mult cercetări asupra climei arată că durata anotimpurilor s-a modificat sub influența încălzirii globale, iar condițiile asociate de obicei cu vara ar putea dura, în deceniile următoare, până la jumătate de an, în timp ce iarna s-ar putea reduce la mai puțin de două luni. Unele studii au ajuns la astfel de concluzii încă din 2021, iar altele le-au confirmat în anii următori și recent.

„Constatăm că vara, în regiunile de latitudine medie din Emisfera Nordică, s-a prelungit, în timp ce iarna s-a scurtat, ca urmare a modificării momentelor de debut și de retragere ale acestora, schimbări însoțite de primăveri și toamne mai scurte. Astfel de modificări ale duratei și debutului anotimpurilor pot fi atribuite, în principal, încălzirii generate de gazele cu efect de seră. Chiar dacă ritmul actual al încălzirii nu se va accelera, schimbările sezoniere vor continua să se accentueze în viitor. În scenariul «business as usual» (n.r. – lucrurile merg mai departe ca până acum), se estimează că vara va dura aproape jumătate de an, iar iarna mai puțin de două luni până în anul 2100”, informau autorii studiului „Schimbarea duratei celor patru anotimpuri din cauza încălzirii globale”, publicat în 2021 de oameni de știință din China.

Modificarea „ceasului” anotimpurilor indică perturbarea sezoanelor agricole și a ritmurilor de activitate ale speciilor, o frecvență mai mare a valurilor de căldură, a furtunilor și a incendiilor de vegetație, ceea ce înseamnă riscuri sporite pentru omenire, arătau cercetătorii chinezi.

Vară mai lungă cu 42 de zile până în 2100

Un alt studiu publicat în noiembrie 2025 de oameni de știință de la Royal Holloway, University of London, cu titlul „Răspunsul constant al verilor europene la gradientul latitudinal de temperatură de-a lungul Holocenului”, arată că verile din Europa ar putea fi mai lungi cu până la 42 de zile până la sfârșitul secolului XXI.

Oamenii de știință au ajuns la această concluzie după ce au analizat straturi vechi de mâl depuse pe fundul lacurilor europene, care funcționează ca un fel de „calendar climatic”. Aceste sedimente stratificate sezonier înregistrează modul în care verile și iernile s-au modificat de-a lungul ultimilor 10.000 de ani, permițând cercetătorilor să revină la o perioadă cu condiții similare celor de astăzi: optimumul climatic holocen, din urmă cu aproximativ 9.500–5.500 de ani.

„Este bine înțeles faptul că, în ultimele decenii, verile au devenit tot mai fierbinți și mai lungi. Noul studiu arată însă că tendința observată astăzi reflectă condiții similare celor existente în Europa acum aproximativ 6.000 de ani, când o încălzire naturală a Arcticii a prelungit sezonul cald până la aproape 200 de zile pe an, o durată comparabilă cu cele mai extreme veri din epoca modernă”, a transmis Universitatea Royal Holloway din Londra, într-un comunicat de presă.

Potrivit autorilor studiului, în centrul cercetării se află un concept-cheie al fizicii atmosferei, numit gradientul latitudinal de temperatură (LTG), adică diferența de temperatură dintre Arctica și Ecuator. Acest gradient alimentează vânturile puternice care aduc aer dinspre Oceanul Atlantic spre Europa și care ghidează sistemele meteorologice deasupra continentului.

„Pe măsură ce Arctica se încălzește de până la patru ori mai rapid decât media globală, această diferență de temperatură se reduce, ceea ce face ca curenții de aer să încetinească și să devină mai sinuoși. Rezultatul este apariția unor tipare de vreme de vară mai persistente, valuri de căldură mai îndelungate și un sezon cald care se extinde tot mai mult”, arată autorii studiului.

Laura Boyall, autoare a studiului, a explicat că, atunci când contrastul de temperatură dintre Arctica și latitudinile medii slăbește, vara din Europa se extinde.

„Rezultatele noastre arată că acesta nu este doar un fenomen modern, ci este o caracteristică recurentă a sistemului climatic al Pământului. Diferența este însă viteza, cauza și intensitatea schimbării”, a afirmat cercetătoarea, în comunicatul transmis de universitatea londoneză.

Până la opt luni de vară

Proiecțiile până la sfârșitul secolului arată că, dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor continua la nivelurile ridicate actuale, Europa ar putea înregistra zile suplimentare de vară, doar ca răspuns natural la schimbările climatice.

Studiul mai arată că ritmul schimbării înseamnă aproximativ șase zile în plus de vară pentru fiecare grad cu care scade diferența de temperatură dintre Ecuator și Polul Nord. Conform tendinței actuale de încălzire a Arcticii, acest lucru ar putea duce la până la opt luni de vreme specifică verii până la sfârșitul secolului, notează oamenii de știință.

„Știm de mulți ani că verile devin mai lungi și mai fierbinți în Europa, dar există un grad ridicat de incertitudine în privința modului și a cauzelor acestui fenomen. Cercetarea noastră a arătat că anotimpurile europene au fost influențate de gradientul de temperatură timp de mii de ani, ceea ce oferă informații valoroase pentru prognozarea mai precisă a schimbărilor viitoare. Rezultatele arată cât de profund este conectată vremea Europei la dinamica climatică globală și cum înțelegerea trecutului ne poate ajuta să facem față provocărilor unei planete aflate într-o schimbare rapidă”, a informat Celia Martin-Puertas, cercetătoarea principală a studiului.

Cercetarea concluzionează că emisiile industriale de aerosoli și mecanismele interne de răspuns ale sistemului climatic al Pământului ar putea contribui, de asemenea, la remodelarea ritmului anotimpurilor din Europa, cu consecințe profunde asupra ecosistemelor, resurselor de apă, agriculturii și sănătății publice.