Imagini care dau fiori vizavi de Porțile de Fier 2
Nivelul istoric scăzut al Dunării, consecință a unui val de căldură prelungit și a secetei severe din Europa, a scos la suprafață o „flotă fantomă” de nave de război germane scufundate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în apropiere de Prahovo, Serbia. Această situație nu doar că reînvie fragmente dintr-un trecut dramatic, dar perturbă grav navigația și generează pierderi economice semnificative pentru țările riverane, inclusiv România, unde scăderea apelor a dus la închiderea unei unități la Centrala Nucleară de la Cernavodă.
Nave de război germane, scufundate de marina nazistă în 1944 pentru a evita capturarea lor de către Armata Roșie, au ieșit la iveală din albia Dunării în zona localității Prahovo, Serbia, situată vizavi de Porțile de Fier 2 din România. Aceste epave reprezintă doar o parte dintr-un ansamblu de aproximativ 200 de nave, barje și remorchere care se estimează că zac pe fundul fluviului în această regiune.
Această dezvăluire macabră este o consecință directă a valului de căldură prelungit și a secetei fără precedent care au lovit Europa, determinând Dunărea să atingă minime record ale adâncimii, în special în Serbia și Croația. Nivelul scăzut al apei a expus nu doar bancuri de nisip, ci și carenele ruginite ale navelor scufundate, care altfel ar fi rămas ascunse.
În zona Prahovo, au fost identificate 38 de nave, dintre care unele ar putea conține muniție neexplodată, conform Reuters. Autoritățile sârbe estimează că perturbarea navigației cauzată de aceste obstacole generează țării pierderi anuale de peste 5 milioane de euro. Aceste epave reprezintă un pericol nu doar pentru traficul fluvial, ci și din cauza potențialelor încărcături de muniție.
Serbia a demarat un proiect amplu pentru curățarea Dunării, cu sprijin financiar extern. Comisia Europeană a alocat o subvenție de 16,5 milioane de euro, iar Banca Europeană de Investiții a contribuit cu alte 14 milioane de euro. Până în luna aprilie, specialiștii au reușit să scoată șapte nave din albia fluviului, iar o a opta era în curs de pregătire pentru îndepărtare. În prima fază, este planificată eliminarea a 21 de nave.
Lucrările de îndepărtare sunt complexe: scafandrii și geniștii examinează inițial carenele pentru a depista eventuale mine sau alte muniții neexplodate. Nu toate epavele pot fi recuperate întregi, având în vedere dimensiunea și starea lor. În astfel de cazuri, ele sunt tăiate sub apă în secțiuni, mutate mai adânc pentru a debloca șenalul navigabil sau îngropate în albia râului după îndepărtarea muniției.
În anii trecuți, când nivelul Dunării scădea considerabil în apropiere de Prahovo, circa 20 de nave germane au mai fost vizibile. Fenomenul actual subliniază impactul extins al secetei, care afectează serios nu doar navigația, ci și producția de energie. Pe 27 iulie, compania românească Nuclearelectrica a fost nevoită să închidă Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, din cauza nivelului record scăzut al apei Dunării, cel mai redus înregistrat în România din 1996.
Explorează subiectele:
