Circa 300 de cetățeni ruși au obținut, în perioada recentă, documente de identitate românești în mod fraudulos, situație care face obiectul unei anchete ample a Parchetului General, a declarat o sursă din cadrul Poliției de Frontieră pentru G4Media.ro. Informația este confirmată de portalul instanțelor de judecată unde, în acest an, Direcția Locală de Evidența Persoanelor Sector 6 a cerut judecătorilor să anuleze certificate de naștere românești eliberate pe numele a zeci de cetățeni din Rusia care au depus la ghișee documente de identitate false.

În parte infractori periculoși sau oligarhi conectați la interesele Kremlinului și puși pe lista sancțiunilor de către țări din Occident, acești ruși ar fi fost dați recent în consemn la Poliția de Frontieră. Conform informațiilor G4Media.ro, cei mai mulți dintre cei luați în vizor de autoritățile române au folosit certificate de cetățenie false, presupus eliberate de consulate ale României peste hotare, pe baza cărora au primit, apoi, din partea autorităților din România buletine și pașapoarte care le-au permis să călătorească liber în statele Uniunii Europene.

Există, însă, și aproape 20 de cazuri în care cetățeni ruși ar fi primit din partea autorităților noastre buletine și pașapoarte românești prezentând în cadrul procedurii de redobândire a cetățeniei române identitatea unor soldați ucraineni care au murit pe câmpul de luptă după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, mai susține sursa G4Media.ro. Este cazul unui traficant de droguri dat în urmărire generală de justiția rusească și care a fugit în Spania.

Sursa G4Media.ro a mai dezvăluit că acest fenomen este rezultatul acțiunilor unor rețele transfrontaliere care, pe lângă mita oferită unor funcționari publici, au profitat de vulnerabilități în legislație și de lipsa unei centralizări de informații-cheie legate de eliberarea de documente de către autorități.

Cele două metode de fraudare

Ucraineanul Roman Volosciuk, născut pe 4 noiembrie 1994, a murit, în martie 2024, pe câmpul de luptă, apărându-și țara în fața agresiunii Rusiei. Cruntă ironie a sorții, în acest moment, identitatea sa este folosită de un rus – Rolan Asanov, născut pe 2 iunie 1986, un traficant de droguri dat în urmărire generală în Rusia și fugit în Spania de unde, prin intermediul unei rețele transfrontaliere și a circa 15.000 de euro, parte mită pentru funcționarii unui Serviciu de Evidență a Populației din nordul României, a obținut un buletin românesc cu numele Roman Volosciuk, situație care îi permite să își ascundă identitatea și să călătorească liber în țările din Uniunea Europeană.

Conform informațiilor G4Media.ro, la fel ca Asanov, alți circa 20 de ruși au apelat la această metodă prin care și-au asumat identitatea unor soldați din Ucraina decedați în război. Aceștia au pretins că au avut strămoși români și au cerut cetățenie în cadrul procedurii de redobândire a acesteia.

O altă categorie de ruși – circa 280 – care au în acest moment buletine și pașapoarte românești, ar fi apelat la altă metodă infracțională: au prezentat la Servicii/Direcții de Evidență a Populației certificate de cetățenie română false, prezumtiv eliberate de consulate ale României în străinătate, cum ar fi Rusia și Turcia. Aceeași sursă mai afirmă că toți acești ruși nu au călcat vreodată în România și nu știu limba română.

Sursa G4Media.ro susține că ei au profitat de faptul că țara noastră nu are o bază de date cu lista certificatelor eliberate de aceste consulate, iar funcționarii de la aceste servicii nu le pot verifica existența într-un sistem oficial.

Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu au răspuns până acum la o solicitare de informații din 6 noiembrie pe acest subiect, în timp ce Direcția Generală Pașapoarte a comunicat că ”În cazul în care la depunerea cererilor de eliberare a pașaportului se prezintă și certificate de cetățenie, specialiștii structurilor de pașapoarte efectuează verificări extinse asupra acestora, iar în situația în care identifică certificate neconforme, sesizează instituțiile competente”.

Cetățeni ruși care ar fi primit fraudulos cărți de identitate românești între 2022 și 2024

• Alexander SERGEEV, născut 26 mai 1966, absolvent al Institutului de Aviație din Kazan în 1989, ulterior ofițer în cadrul Forțelor Aeriene ale URSS și inginer la Concernul Vostok. Carte de identitate emisă inițial de SPCLEP Dumbrăveni. Sectorul 6 al Municipiului București prin primar l-a dat în judecată într-o speță cu obiect ”anularea actului de căsătorie”.
• Viktor SHKIPIN, născut 26 ianuarie 1975, fost director de marketing la SberBank, cea mai mare bancă din Rusia. Conform contului de Linkedin predă la Skolkovo School of Management din Moscova, instituție înființată, printre alții, de oamenii de afaceri Alexander Abramov, Roman Abramovici și Ruben Vardanian, apropiați de Vladimir Putin și/sau aflați pe lista sancțiunilor internaționale. Carte de identitate emisă inițial de SPCLEP Dumbrăveni. În acest moment, și el este chemat la bară într-un proces intentat de Direcția Locală de Evidența Persoanelor Sector 6, obiect ”stare civilă”.
• Artem SHUNTIKOV, născut 15 noiembrie 1983, fost director la Nefteprombank, urmărit penal pentru infracțiuni financiare, conform contului de Linkedin s-a stabilit în Muntenegru. Carte de identitate emisă inițial de SPCLEP Câmpulung Moldovenesc. Și pe numele său se află pe rol un dosar intentat de Sectorul 6 al Municipiului București, litigiul fiind pornit de la legalitatea unui act de identitate.
• Vyacheslav SOLOMIN, născut 4 mai 1975, persoană care a avut funcții de conducere în companii din domeniul mineritului și energiei electrice precum Sibur Holding, Inter RAO UES, EuroSibEnergo , Rusal, Yes Enrgo Limited. Carte de identitate emisă inițial de SPCLEP Huși. În prezent, Direcția Locală de Evidență a Persoanelor Sector 6 l-a dat în judecată într-un dosar cu obiect ”stare civilă”.
• Oksana PODIEIABLONSKAIA, născută 5 aprilie 1984. Are carte de identitate emisă inițial de SPCLEP Săveni. Luna trecută, Sectorul 6 al Municipiului București a cerut în instanță ”anularea act naştere 18340/27.11.2023”, pârâți fiind PODIEIABLONSKAIA, Alisa Danilova și Makar Danilov.

De precizat că, în ultimele luni, instituții din Sectorul 6 au deschis zeci de procese în care au cerut anularea unor acte de naștere/căsătorie pe numele unor cetățeni ruși care ar fi obținut fraudulos aceste documente.

Sentința dintr-un astfel de proces, luat în vizor fiind Alexandr STRELNIKOV, dosarul fiind decis pe fond pe data de 7 noiembrie 2025, arată modus operandi al fraudei, metoda fiind cea a prezentării unui certificat de cetățenie fals.

Conform judecătorilor, urmare a verificărilor efectuate de către Serviciul de Stare Civilă Sector 6, s-a constatat faptul că rusul Alexandr Strelnikov nu a depus niciodată cerere pentru dobândire a cetățeniei române, nici cereri pentru depunerea jurământului de credință, solicitări cu caracter obligatoriu pentru acordarea statului de cetățean al României, dar, cu toate acestea, a prezentat la Serviciu un certificat de cetățenie română emis în 2016, în Rusia, pe baza acestuia fiindu-i eliberat, în 2024, act de naștere românesc.

Completul de judecată a decis anularea acestui act. Strelnikov nu a depus întâmpinare în timpul judecății.

Suspiciuni a mai ridicat pentru anchetatori cazul rusului Iuri Istomin, care împarte în București aceeași adresă cu Constantin Țuțu, un controversat politician din Republica Moldova, acolit al lui Vladimir Plahotniuc, ambii fiind extrădați recent din Grecia ca să fie judecați pentru mai multe infracțiuni.

Tarife între 15.000 și 40.000 de euro

Mare parte din acești circa 300 de ruși, susține sursa G4Media.ro, sunt oligarhi, oameni de afaceri apropiați de Kremlin sau infractori care au intenția de a-și ascunde identitatea și/sau de a călători fără viză în Uniunea Europeană, scăpând de sancțiunile dictate pe numele lor după agresiunea Rusiei în Ucraina și/sau de mandatele de urmărire generală. Prețul plătit de aceștia pentru aceste documente variază, în general, între 15.000 și 40.000 de euro, din care o parte au ajuns la funcționari din cadrul câtorva Servicii de Evidență a Populației și Stare Civilă din nordul țării.

În noiembrie 2024, la unele dintre aceste servicii, la care apar cu cărți de identitate eliberate și o parte dintre cei de mai sus, Parchetul General a efectuat percheziții. Astfel la Bucecea și Vârfu Câmpului , suspecții au fost acuzați de corupție și fals, luare și dare de mită, trafic și cumpărare de influență, fals în înscrisuri oficiale ori sub semnătură privată.

În iulie 2025, în cadrul aceleiași anchete, cu ajutorul polițiștilor de frontieră, Parchetul General a făcut alte aproape 300 de percheziții , la serviciile din Câmpulung Moldovenesc-Suceava și Săveni-Botoșani. Informațiile făcute publice la acel moment indicau că la Câmpulung se viza destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea, în ceea ce privește domiciliul pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte țări din fostul URSS, iar la Săveni se avea în vedere o rețea care a ajutat aproape 7.000 de persoane din Rusia, Ucraina și Republica Moldova să obțină acte de identitate romanești, în perioada anilor 2023-2024, pe baza unor documente false ce atestau cetățenia română.

”(…) beneficiarii au obținut cărți de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetățeniei române și care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliul la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv și chiar fară acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”, a mai transmis atunci Parchetul General.

Cauzele fenomenului

În acest moment, după o anchetă laborioasă și sortarea documentelor provenite din percheziții, procurorii din Parchetul General au descoperit cazurile celor circa 300 de cetățeni ruși. Recent, aceștia au fost dați în consemn de Poliția de Frontieră.

Într-un răspuns pentru G4Media.ro, această instituție a comunicat că legea prevede faptul că informațiile referitoare la consemnele din baza de date sunt doar pentru uz intern sau al altor structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, respectiv al autorităților statului român cu atribuții privind ordinea publică și securitate națională, ”acestea nefiind destinate publicității, sens în care ne aflăm în imposibilitatea furnizării informațiilor privind cetățenii ruși dați în consemn la frontieră”.

Până la ora editării acestui articol, Parchetul General nu a răspuns unei solicitări pe marginea stadiului dosarului penal.

Sursa G4Media.ro a mai declarat că există mai multe cauze favorizante pentru proliferarea rețelelor de infractori care obțin atât de facil documente false de identitate, prima fiind aceea că procurorii nu pot cere judecătorilor interceptări în dosare în care este cercetată infracțiunea de falsificare a actelor de identitate deoarece această infracțiune este pedepsită cu maximum 3 ani de închisoare.

De asemenea, în România nu ar funcționa o evidență electronică a pașapoartelor anulate, iar din acest motiv există persoane care le declară pierdute și, apoi, cer și li se aprobă eliberarea altora noi. Direcția Generală de Pașapoarte a respins această afirmație: ”(…) se gestionează, în mod distinct, categoriile de stări în care se pot afla pașapoartele, respectiv anulate, pierdute, furate, astfel încât nu există posibilitatea înregistrării unui pașaport ca pierdut în sistemul informatic ulterior anulării acestuia și, pe cale de consecință, nu se poate elibera un alt document sub acest motiv.”

Alt neajuns birocatic se leagă de faptul că, în momentul în care o autoritate identifică un certificat de cetățenie fals în baza căruia au fost eliberate buletine și pașapoarte românești, procedura legală impune ca anularea să se poate face doar prin decizie judecătorească, iar procesele de acest gen pot dura ani și ani.

În plus, persoanele în astfel de situații, descoperite că aveau domiciliul în apartamente alături de alte mii de persoane – lucru ilegal, care duce la anularea buletinului – au recurs la altă metodă de a-și recupera documentul: și-au cumpărat proprietăți pe numele lor și și-au reprimit actul de identitate pe noua adresă fără a li se mai solicita să prezinte certificat de naștere și de cetățenie.

Direcția Generală de Evidența Populației din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a confirmat acest lucru pentru G4Media.ro, afirmând că ”o nouă solicitare de prezentare a certificatului de cetățenie nu și-ar justifica temeiul întrucât (…) prezentarea actului de identitate anterior permite deja verificarea identității persoanei, inclusiv a cetățeniei acesteia.”

Distribuie Distribuie Comentarii