În ce țară am ajuns să trăim!/CCR a vrut să dezbată contestația AUR privind majorarea taxelor locale abia la finalul lunii ianuarie 2026!
În ce țară am ajuns să trăim!/CCR a vrut să dezbată contestația AUR privind majorarea taxelor locale abia la finalul lunii ianuarie 2026!
CCR a stabilit o nouă dată, pe 10 decembrie, pentru judecarea contestației depuse de AUR asupra legii care majorează taxele, după ce premierul Ilie Bolojan a transmis o solicitare judecătorilor Curții pentru preschimbarea termenului inițial. Curtea stabilise data de 21 ianuarie 2026 pentru a discuta această sesizare, lucru care ar fi blocat aplicarea de la 1 ianuarie a creșterii impozitelor pe proprietate și autovehicule, a taxei pe dividende și a tarifelor pentru coletele din afara UE. Decizia ar fi lăsat Guvernul fără măsurile fiscale pe care conta pentru acoperirea deficitului bugetar.
ACTUALIZARE 17.18 „Termen preschimbat ședință de judecată pentru 10 decembrie 2025 - sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative”, a anunțat Curtea Constituțională.
ACTUALIZARE 16.44 Premierul Ilie Bolojan a semnat, în urmă cu câteva minute, cererea de preschimbare a termenului la CCR, a mai anunțat Dogioiu.
ACTUALIZARE 16.17 Guvernul va solicita CCR preschimbarea termenului de 21 ian 2026 stabilit pentru judecarea contestatiei la Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, adoptată marți de Parlament, a transmis purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Ene Dogiouiu.
CCR a stabilit data de 21 ianuarie 2026 pentru judecarea contestației depuse de AUR asupra legii care majorează taxele, blocând aplicarea de la 1 ianuarie a creșterii impozitelor pe proprietate și autovehicule, a taxei pe dividende și a tarifelor pentru coletele din afara UE. Decizia lasă Guvernul fără măsurile fiscale pe care conta pentru acoperirea deficitului bugetar.
ACTUALIZARE15.40 Curtea Constituțională a revenit asupra anunțului transmis inițial și a precizat că termenul de judecată pentru contestația depusă pe legea fiscală a fost stabilit, de fapt, pentru 21 ianuarie 2026, nu pentru data de 4 februarie, așa cum apărea în comunicatul publicat anterior. Astfel, calendarul ședințelor este următorul:
4 februarie 2026 - sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2025 pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății;
21 ianuarie 2026 - sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Știrea inițială
Curtea Constituțională a anunțat inițial că va judeca pe 4 februarie 2026 sesizările depuse asupra a două legi importante adoptate recent în Parlament, printre care și actul normativ care cuprinde majorarea taxelor locale și a impozitelor.
În comunicatul transmis, CCR precizează că ambele contestații, una privind modificările din domeniul sănătății, cealaltă referitoare la măsurile de „redresare și eficientizare a resurselor publice”, au fost programate pentru aceeași dată.
Contestația amânată pentru februarie a fost depusă de AUR și vizează legea care ar urma să modifice substanțial nivelul taxelor și impozitelor: majorarea impozitului pe proprietate și a celui auto, creșterea impozitului pe dividende și introducerea unei taxe pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene. Toate aceste măsuri urmau să se aplice de la 1 ianuarie, fiind considerate de Guvern esențiale pentru echilibrarea bugetului.
Decizia CCR reprezintă o veste bună pentru contribuabilii care nu doreau creșterea taxelor, dar creează un nou blocaj pentru Executiv, care se confruntă cu presiuni crescute pentru acoperirea deficitului bugetar.
Coaliția de guvernare stabilise majorările încă din vară, iar legea a fost adoptată de Guvern la finalul sezonului. De atunci, actul normativ a fost contestat o dată la Curtea Constituțională, întors la Parlament pentru corecturi și readoptat de majoritatea PSD-PNL-USR-UDMR.
Noua contestație depusă de AUR a readus legea în fața judecătorilor constituționali, iar CCR, deși analizase deja proiectul în trecut și extrăsese articolele declarate neconstituționale, a decis să reia dezbaterea abia în februarie. Prin această amânare, măsurile fiscale nu mai pot intra în vigoare la 1 ianuarie.
În lipsa majorărilor, Guvernul pierde o sursă semnificativă de venit pentru începutul anului viitor, iar presiunea pentru echilibrarea finanțelor publice crește.
Ce măsuri ar fi intrat în vigoare de la 1 ianuarie și sunt amânate
De anul viitor, impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la mașini, ar fi urmat să fie majorate.
Proiectul propune calcul impozitelor printr-un mecanism tranzitoriu, până în ianuarie 2027, când se va trece la impozitarea la valoarea de piață, nefiind suficient timp de implementare pâna la începutul anului viitor.
Chiar și-așa, impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, potrivit unor estimări făcute de Profit.ro. Pentru un apartament de trei camere din București pentru care impozitul a fost anul acesta de 198 de lei, anul următor proprietarul va datora 355 de lei, arată calculele site-ului de business.
Proiectul de lege propune actualizarea valorilor impozabile din Codul Fiscal de 2,68 ori, indiferent de tipul clădirii (cadre de beton, lemn, etc). Valorile prevăzute acum sunt cele din 2015, dar între timp au fost actualizate cu inflația.
Tot de la 1 ianuarie, era prevăzut ca toți comercianții să fie obligați să accepte plata cu cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an.
Va fi eliminat pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, oferind posibilitatea posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, de a utiliza acest mijloc de plată la un număr mai mare de operatori economici.
Este stabilită data de la care urmează să intre în vigoare noile prevederi, respectiv 1 ianuarie 2026.
Impozitare cu 16% a tranzacțiilor cu criptomonede
Proiectul propune ca în cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală să de aplice cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Impozitul pe venit datorat se va calcula de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale.
Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei. Măsura va fi implementată începând cu veniturile aferente anului 2026.
Mașinile vor fi impozitate după principiul „poluatorul plătește”
Proiectul propune și un nou mecanism de impozitare a mijloacelor de transport, astfel încât să existe o diferențiere între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”.
În urma unui studiu elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, au fost făcute propuneri de impozitare luându-se în calcul capacitatea cilindrică și norma de poluare.
Formula de calcul se aplică primelor opt categorii de mijloace de transport cu tracțiune mecanică:
Motociclete, tricicluri, cvadricicluri și autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cm3, inclusiv;
Motociclete, tricicluri și cvadricicluri cu capacitatea cilindrică de peste 1.600 cm3;
Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 și 2.000 cm3 inclusiv;
Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 și 2.600 cm3 inclusiv;
Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm3 și 3.000 cm3 inclusiv;
Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3;
Autobuze, autocare, microbuze;
Alte vehicule cu tracțiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone, inclusiv.
Pentru fiecare categorie de mijloc de transport cu tracțiune mecanică se diferențiază un impozit în funcție de două criterii: capacitate cilindrică (în lei/200 cm3) și norma de poluare.
Sunt 8 norme de poluare de la cea mai poluantă, non-euro, la cea mai nepoluantă: E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6, Hibride cu nivel de emisii mai mare de 50g CO2/km.
Astfel, pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237,6 lei și 297 de lei.
Pentru o mașină cu aceeași motorizare, dar cu normă de poluare Euro 4, impozitul ar fi între 228 de lei și 285 de lei.
Pentru o mașină cu aceeași motorizare 1,6-2,0 litri, cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213 lei și 267 lei.
