Un arsenal format din cinci portavioane și grupurile lor de luptă din patru țări diferite membre NATO, inclusiv puternicul USS Gerald R. Ford, care se află la prima sa misiune reală, operează în prezent în jurul Europei

În premieră, NATO desfășoară în apele Europei cinci grupări de nave de luptă, conduse de tot atâtea portavioane, printre care și cea mai puternică navă de război din lume, USS Gerald R. Ford (CVN-78), care este în patrulare în Canalul Mânecii, arată US Naval Institute News . Unele surse militare susțin că această desfășurare impresionantă de forțe aduce un puternic semnal de descurajare Kremlinului căruia i se comunică mai mult sau mai puțin direct că Alianța este decisă să lovească la orice acțiune a Moscovei îndreptată împotriva unei țări NATO.

SUA mai au în Europa şi portavionul USS George H.W. Bush (CVN-77), în Marea Adriatică. Fiecare portavion american este însoţit de un crucişător, mai multe distrugătoare și nave auxiliare. În același timp, Marea Britanie a trimis portavionul HMS Queen Elizabeth (R08) în Marea Nordului, având la bord aeronave F-35B, iar Italia are în misiune în Mediterană portavionul ITS Cavour, care patrulează alături de portavionul francez Charles de Gaulle (R91).

De departe cea mai puternică navă aliată aflată acum în Europa este USS Gerald R. Ford, care a costat în jur de 15 miliarde de dolari, a intrat recent în operarea US Navy și este un mic oraș în care își execută misiunile peste 4.500 de militari americani. Nava dispune de 25 de punți și având propulsie nucleară are o rază de luptă nelimitată pentru o perioadă de 25 de ani. USS Gerald R. Ford este dotat cu mai multe sisteme radar, cu câteva lansatoare de rachete antiaeriane (RIM-162 ESSM sau RIM-116 RAM) și cu trei tunuri robotizate Phalanx CIWS, dar principala forță de lovire este constituită de cele aproximativ 90 de aeronave aflate la bord.

Este vorba de avioane de luptă F-35C Lightning II sau F/A-18F Super Hornet, dar și de aeronave de avertizare timpurie. În plus, elicopterele de la bord pot avea, între altele, misiuni de luptă împotriva submarinelor. În grupul de luptă USS Gerald R. Ford se află, între altele, crucişătorul purtător de rachete USS Normandy (CG 60), distrugătoarele din clasa Arleigh Burke USS Ramage (DDG 61), USS McFaul (DDG 74), USS Thomas Hudner (DDG 116) și cutter-ul United States Coast Guard USCGC Hamilton (WMSL 753).

Scuturi de la Deveselu plutitoare

USS George H.W. Bush este tot un portavion cu propulsie nucleară, dar care a avut un cost de fabricație de „numai” 6 miliarde de dolari. Are la bord aproximativ 5.000 de militari care operează în jur de 90 de aeronave de luptă F-35C Lightning II sau F/A-18F Super Hornet. Nava are sisteme de rachete antiaeriene, echipamente de război electronic și dispune și de trei tunuri robotizate Phalanx CIWS.

În misiune, USS George H.W. Bush (CVN-77) este însoțit de crucişătorul purtător de rachete USS Leyte Gulf (CG-55) și distrugătoarele din clasa Arleigh Burke USS Delbert D. Black (DDG-119), USS Truxtun (DDG-103), USS Farragut (DDG-96) și USS Nitze (DDG-94). Acestea din urmă dispun de diverse sisteme de rachete, iar unele sunt dotate chiar și cu „Aegis Ballistic Missile Defense System”, varianta navală a Scutului de la Deveselu.

Fiecare distrugător din clasa Arleigh Burke are un cost de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, iar pentru un crucișător purtător de rachete din clasa Ticonderoga US Navy a achitat 2 miliarde de dolari. Un mic calcul ne arată că prin transferarea celor două grupuri de luptă în Europa, SUA au decis să apere Vechiul Continent cu un arsenal de 35,5 miliarde de dolari, fără a lua în calcul prețul aeronavelor de luptă, al consumabilelor sau costul zilnic de operare.

Contribuția europeană nu este de neglijat

Grupul de luptă al portavionul britanic HMS Queen Elizabeth (R08) este format din distrugătoarele Type 45 HMS Diamond și HMS Defender, fregatele Type 23 HMS Kent și HMS Richmond, care ooperează împreună cu submarinul nuclear de atac HMS Artful.

HMS Queen Elizabeth a costat 3 miliarde de lire sterline, are un echipaj format din 1.600 de militari, operează 65 de avioane F-35B Lightning II și este echipat cu diverse sisteme de război electronic sau rachete antiaeriene.

Operat în prezent în Marea Mediterană, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) este unul cu propulsie nucleară pentru care „Marine Nationale” a achitat 3 miliarde de euro. Dispune de 30 de aeronave de luptă Rafale, dar și de alte 7 avioane de comandă și control sau transport.

Nava este operată de aproape 2.000 de militari, inclusiv 600 de aviatori. Grupul de luptă francez mai are în componență distrugătorul Forbin (D620), fregatele multirol FREMM Alsace (D656) și Normandie (D651), dar și două nave auxiliare.

În fine, grupul de luptă italian este condus de portavionul ITS Cavour care a costat 1,5 miliarde de euro și are un echipaj format din 1.200 de militari. Este dotat cu sisteme de rachete sau război electronic, dar și cu tunuri robotizate. Totuși, principala forță de lovire o constituie cel puțin 20 de avioane F-35B Lightning II, dar și alte 12 aeronave de diverse tipuri.

În acest grup de luptă, „Marina Militare” mai operează distrugătorul Andrea Doria și fregata Antonio Marceglia.