Înalta Curte de Casație și Justiție va analiza pe 16 ianuarie recursul făcut de Călin Georgescu după decizia Curții de Apel București privind anularea alegerilor.

FOTO Inquam Photos

Avocata Ingrid Mocanu a precizat la Realitatea că judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție vor analiza pe 16 ianuarie, de la 13.30.

Călin Georgescu a făcut pe 3 ianuarie recurs la decizia Curţii de Apel Bucureşti, care i-a respins , pe 31 decembrie, ca neîntemeiată cererea din dosarul în care ataca trei decizii ale Biroului Electoral Central (BEC) luate după ce Curtea Constituţională a hotărât anularea alegerilor prezidenţiale.

În acest dosar, Călin Georgescu a cerut anularea hotărârilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024.

Prin decizia 230D, BEC a hotărât încetarea de îndată a votării, respectiv a pregătirii votării la secţiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, încetarea de îndată a operaţiunilor de pregătire a votării la secţiile din ţară şi sistarea operării în aplicaţiile informatice în contextul alegerilor prezidenţiale.

Decizia 231D/2024 se referă la încetarea activităţii BEC şi a Birourilor electorale judeţene, după hotărârea CCR privind anularea procesului electoral la alegerile prezidenţiale. În schimb, decizia 232D/2024 modifică un articol din 231D privind indemnizaţiile membrilor birourilor electorale de la secţiile din votare din străinătate.

De asemenea, Călin Georgescu a atacat și la CEDO decizia Curţii Constituţionale de anulare a alegerilor prezidenţiale. Potrivit documentului consultat de G4Media, Călin Georgescu cere Curţii Europene a Drepturilor Omului să oblige statul român să organizeze turul doi al prezidenţialelor în care s-au calificat el şi Elena Lasconi.

Georgescu solicită ca CEDO să judece cauza în regim de urgenţă. Acesta cere: suspendarea efectelor deciziei CCR de anulare a alegerilor, până la soluţionarea cauzei şi obligarea Guvernului României să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur, şi să organizeze turul doi al alegerilor prezidenţiale între el şi Lasconi. O altă solicitare vizează obligarea statului român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor morale şi democratice, prin restabilirea încrederii în procesul electoral.