INCENDIAR! Augustin Lazăr rupe tăcerea! Ce vedem astăzi în justiție NU este întâmplător, a fost o planificare a unui grup constituit în 2013!
INCENDIAR! Augustin Lazăr rupe tăcerea! Ce vedem astăzi în justiție a fost o planificare a unui grup constituit în 2013! Lazar, dezvaluiri despre „grupul de reflectie” creat de mafie cu scopul sabotarii Justitiei: „S-a infiintat in 2013”.
Fostul procuror general Augustin Lazar prezinta mai multe informatii despre „grupul de reflectie” despre care fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, a spus ca i-a impus ordonantele de urgenta privind amnistia si gratierea precum si cele legate de codurile penale.
Intr-un interviu pentru Revista 22 , Lazar a dezvaluit ca in 2013 a luat fiinta un „grup de reflectiune” al carui scop era „sa se reajusteze acest sistem judiciar si legislatia sa fie mai permisiva, dupa mentalitatea noastra”. „Anumiti juristi au fost invitati sa ia parte la un grup de reflectiune in care sa fie ajustate in primul rand textele de la conflictul de interese si abuzul in serviciu. S-a inceput cu asta pentru ca aici autoritatea judiciara daduse dovada de o performanta formidabila si aveam zeci de parlamentari condamnati pentru conflict de interese si de ordinul sutelor dintre demnitarii statului roman, inalti functionari, ministri, consilieri judeteni etc.”, a explicat fostul procuror general.
Augustin Lazăr: Acest atac referitor la comisia de liberări condiționate a fost doar o secvență pe lângă alte atacuri care au venit în cascadă unele după altele. Am fost, cum s-ar zice, într-un război hibrid în toată regula, organizat din timp și de către oameni care se pricep la aceasta. A fost pur și simplu o confruntare cu justiția, o confruntare cu statul de drept foarte atent planificată.
În ce sens planificare? Sună a teoria conspirației.
Augustin Lazăr: În 2007, când România a intrat în UE, noi am pregătit la cheie ceea ce s-a numit euromodelul judiciar românesc, adică toate legile justiției la standardele europene cele mai ridicate - Institut al Magistraturii, care pregătea magistrați de nivel înalt, dispoziție constituțională privind separarea puterilor în stat -, adică tot ce trebuia pentru ca noi să fim la nivel european pentru a preveni fraudarea banului public și, mai ales, a banului european la care se gândeau partenerii noștri strategici care ne-au primit în UE. Din păcate, mulți au gândit „zicem ca ei - formăm cadru legal, strategie anticorupție, DNA, DIICOT -, dar facem ca noi“. Ei au fost convinși că în continuare vor putea ține sub control sistemul judiciar și va fi în regulă, dacă avem la vedere un cadru normativ european în toate domeniile. Ei bine, în câțiva ani s-a demonstrat că instituțiile justiției s-au manifestat ca autoritate în stat, ca autoritate judecătorească, ceea ce a tras un semnal de alarmă în anumite minți. Începând de prin 2013, ce s-a întâmplat? S-a făcut după model european un grup de reflecțiune, acest fapt m-a impresionat când am aflat, și de planificare cum să se reajusteze acest sistem judiciar și legislația să fie mai permisivă, după mentalitatea noastră. S-a început cu conflictul de interese, imunități etc.
La ce grup vă referiți? Cine făcea parte din acest grup?
Augustin Lazăr: Asta este o foarte bună temă pentru o investigație jurnalistică. Eu vă spun doar că anumiți juriști au fost invitați să ia parte la un grup de reflecțiune în care să fie ajustate în primul rând textele de la conflictul de interese și abuzul în serviciu. S-a început cu asta pentru că aici autoritatea judiciară dăduse dovadă de o performanță formidabilă și aveam zeci de parlamentari condamnați pentru conflict de interese și de ordinul sutelor dintre demnitarii statului român, înalți funcționari, miniștri, consilieri județeni etc. Ei bine, aici a fost momentul critic, când un foarte mare număr de funcționari publici au primit condamnări și-au exercitat influența politică pentru ca aceste texte ale conflictului de interese și abuzului în serviciu, de care ei erau vizați în administrarea banului public - că totul pleca de la drenarea banului public de la buget către firmele lor private -, să fie modificate. Și atunci s-a creat un grup de reflecțiune pentru reajustarea legislației.
Lucrurile pe care le vedem astăzi nu s-au produs întâmplător și nu s-au produs dintr-o dată. Acele persoane au vizat textele care sunt de reajustat și s-au ocupat de ele, cu toată agitația și dezbaterea publică aferentă, apoi au făcut o planificare de acțiune cu mai multe variante pe ce domenii să acționeze în așa fel încât să ajungă la rezultatele pe care și le doresc. În esență, pentru a înțelege publicul, sistemul european, care era foarte bine pus la punct între norme, trebuia lărgit și fragilizat pentru ca cei în cauză să poată să respire mai cu ușurință, ca să zic așa. Am să vă dau un exemplu. Pentru achizițiile de bunuri și servicii condițiile legale au devenit mult mai permisive pentru a se încredința direct fără probleme. S-a ajustat legislația riguroasă după mentalitate și după nevoi.
Toată modificarea de legislație la care am asistat în ultimii ani a fost parte a unei strategii, a unui plan?
Augustin Lazăr: Da, o agendă ascunsă după un paravan suveranist, că noi suntem în țara noastră și stabilim regulile după cum vrem noi, și nu după cum ne pretind alții. Există în România o anumită mentalitate conservatoare care vrea să-și facă un cadru legal neeuropean. N-au putut pentru că suntem în UE și atunci și-au făcut, pe lângă cadrul legal permisiv pentru cheltuitul banului public, și un cadru legal pentru a încorseta justiția, să-i restrângă libertatea, adică să aibă cât mai multe restricții, încât să nu-și permită magistrații să fie și să se exprime independent.
Dintre toate acele modificări legislative, care anume a afectat cel mai mult independența justiției?
Augustin Lazăr: Cumulul de interdicții și restricții. A fost o expresie la un moment dat: „puneți degetul pe dispoziția normativă care afectează independența justiției“. Ajustările au fost făcute la maniera abilă, cu niște oameni de la grupul de reflecțiune, care s-au străduit pe cât posibil să nu facă lucruri... prea bătătoare la ochi. Asta au învățat după lecția Ordonanței 13. Să facă niște ajustări care să prindă justiția într-un corset strâns, prin efectul cumulativ al măsurilor. Au înăsprit condițiile răspunderii materiale pentru magistrați încât să-i treacă fiorii pe magistrați dacă semnează un rechizitoriu sau o hotărâre de condamnare, au stabilit noi condiții pentru Institutul Național al Magistraturii, pentru a produce o criză de magistrați în următorii câțiva ani - această hotărâre s-a amânat deocamdată. Au stabilit condiții de numire la vârful Ministerului Public prin care să fie totul sub controlul ministrului Justiției. Să nu mai poată mișca nimeni în front și de aici încolo discutăm despre orice.
