Vladimir Putin a ordonat, miercuri, Armatei să intervină în lupta contra uriaşelor incendii forestiere care fac ravagii de o săptămână în Siberia unde milioane de hectare au fost distruse, iar localităţi întregi au fost învăluite în fum, relatează AFP.

Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Kremlinului, preşedintele rus a luat această decizie după ce a primit un raport al ministrului pentru Situaţii de Urgenţă din Rusia, Evgheni Zinichev.

Organizaţiile pentru protecţia mediului s-au arătat alarmate în ultimele zile de lipsa de reacţie a autorităţilor ruse în faţa acestor incendii de proporţii.

Imediat după comunicatul Kremlinului, Ministerul Apărării a anunţat trimiterea a zece avioane şi zece elicoptere echipate pentru stingerea incendiilor în Krasnoiarsk, una dintre cele mai afectate zone şi unde au fost desfăşuraţi aproape 800 de pompieri.

"Echipajele primesc instrucţiunile şi îşi pregătesc zborurile", a declarat ministerul, citat de agenţiile de ştiri ruse, adăugând că aceşti militari sunt specializaţi în lupta contra incendiilor forestiere.

Fumul de la aceste incendii a invadat deja o sută de localităţi în zonele în care sunt concentrate, dar a ajuns şi în oraşe din Altai (Siberia de Vest) şi din Ural, cum ar fi Ekaterinburg şi Celeabinsk.

În fiecare an, incendii uriaşe fac ravagii în pădurile vaste şi îndepărtate ale Siberiei şi uneori autorităţile nu intervin decât dacă populaţia este ameninţată.

Însă magnitudinea acestor incendii a atins în acest an un nivel excepţional şi există îngrijorări privind impactul pe termen lung asupra mediului, inclusiv asupra topirii gheţii arctice, potrivit unor grupări ecologiste care au solicitat autorităţilor să amplifice lupta împotriva acestor focare.

Potrivit cifrelor oficiale, aproape trei milioane de hectare erau în flăcări miercuri, în principal în zonele uriaşe din Iacuţia, Krasnoiarsk şi Irkutsk. Greenpeace a afirmat că anul acesta au ars 12 milioane de hectare.

Temperatura înregistrată în Siberia a fost cu 10 grade Celsius mai ridicată în luna iunie decât media multianuală, a anunţat în iulie Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM).

Incendiile de vegetaţie contribuie la amplificarea efectelor încălzirii globale prin învelirea stratului alb de zăpadă, care reflectă lumina, într-un strat de funingine neagră, care absoarbe lumina solară, crescând în acelaşi timp riscul ca stratul de permafrost să se dezgheţe şi să elibereze metan în atmosferă.

Incendiile pot degaja totodată fum nociv care se poate deplasa pe distanţe semnificative. AGERPRES