Investigațiile recente prezentate de Philip Ingram, fost ofițer britanic de intelligence, evidențiază o serie de indicii îngrijorătoare în acest sens. De la operațiuni de bruiaj GPS și sabotajul cablurilor submarine, până la exerciții militare de tip blitzkrieg, mișcări neobișnuite de trupe în Kaliningrad și Belarus, înarmare masivă sau rezerve de sânge, toate sugerează că Moscova testează deja reacția Alianței.
Un punct strategic central este Coridorul Suwalki, o fâșie de teren lungă de aproximativ 100 km, situată între Polonia și Lituania, care face legătura dintre enclava rusă Kaliningrad și Belarus. Capturarea acestui coridor ar însemna, practic, izolarea Țărilor Baltice – Estonia, Letonia și Lituania – de restul aliaților NATO. Nu întâmplător, experții l-au numit „Călcâiul lui Ahile” pentru NATO.
Acesta este cel mai vulnerabil punct, deși mulți indică și Poarta Focșanilor din România, ca punct vulnerabil al Alianței.
Coridorul Suwalki, aflat între Kaliningrad și Belarus. Sursă foto: The Blatic Times
Ofițerul britanic de intelligence Philip Ingram atrage atenția că orice scenariu privind statele baltice trebuie comparat cu perioada premergătoare invaziei Ucrainei din 2022. „Vedem o prezență militară rusă sporită, exerciții neașteptate și mișcări de trupe. Avem un război hibrid, cu bruiaj GPS, sabotaj de cabluri submarine și dezinformare care vizează minoritățile rusofone din regiune”, a subliniat acesta, citat de The Sun.
Semnele nu se limitează doar la manevre militare. Rusia intensifică campaniile de propagandă și exercită presiune economică, alături de atacuri cibernetice și operațiuni de destabilizare în statele europene. Toate acestea amintesc de pașii care au precedat atacul asupra Ucrainei, iar specialiștii avertizează că logistica, transportul de combustibil, vehicule și echipamente, ar putea fi următorul indiciu al unei invazii pregătite în „umbră”.
Războiul împotriva Ucrainei continuă. Xi spune că lumea se va confrunta în curâng cu alegerea dintre „pace sau război”
Putin și Xi, pe 8 mai 2025 / Agerpres
În paralel, războiul din Ucraina cunoaște o nouă escaladare. În weekend, Rusia a lansat cel mai amplu atac cu drone de până acum, soldat cu cel puțin patru morți, între care și un copil de doar două luni, plus zeci de civili răniți în Kiev. Clădirea principală a guvernului ucrainean a fost lovită, iar alte zece locații din țară au fost vizate.
Pe fondul acestor atacuri, Putin s-a afișat la Beijing alături de liderii Chinei și Coreei de Nord, la o paradă militară grandioasă, unde au fost prezentate arme laser, rachete hipersonice și chiar câini-robot, într-o demonstrație de forță îndreptată împotriva Occidentului. Președintele Xi Jinping a avertizat atunci că lumea se va confrunta curând cu alegerea dintre „pace sau război”.
La Washington, președintele Donald Trump a criticat vehement întâlnirea celor trei lideri autoritari. În același timp, Putin a declarat că este „imposibil” să negocieze pacea cu Volodimir Zelenski și a avertizat că orice trupe de menținere a păcii trimise de NATO în Ucraina vor fi considerate „ținte legitime”.
Mesajele sale au venit la doar o zi după ce 26 de state aliate s-au reunit la Paris, în cadrul unei Coaliții a celor Dispuși, confirmându-și disponibilitatea de a trimite trupe în Ucraina pentru asigurarea securității frontierelor, dacă se ajunge la un armistițiu.
Între timp, armata ucraineană a lovit obiective rusești strategice, inclusiv un depozit de muniții în regiunea ocupată Luhansk și o mare rafinărie de petrol din Riazan, aflată la numai 200 km de Moscova.
O nouă controversă a izbucnit după ce, în timpul unui briefing militar la Moscova, pe peretele din spatele generalilor ruși a fost observată o hartă actualizată a Ucrainei. Aceasta marca, pe lângă cele patru regiuni anexate ilegal în octombrie 2022 (Donețk, Luhansk, Zaporijjea și Herson), și teritoriile Nikolaev și Odesa ca parte a Federației Ruse. Incidentul a alimentat temerile că următoarele ținte ale Kremlinului sunt porturile strategice de la Marea Neagră, în imediata apropiere a României.
