Informație. Cretinii din PSD care l-au susținut pe Dragnea au luat țeapă! Infractorul și-a aranjat apele să scape doar el și câțiva apropiați! Ceilalți vor fi doar șantajați!
Informație. Cretinii din PSD care l-au susținut pe Dragnea au luat țeapă! Infractorul și-a aranjat apele să scape doar el și câțiva apropiați! Ceilalți vor fi doar șantajați! Nu se va mai da amnistie și grațiere! Totul se face în baza deciziilor CCR și CSM! Și, mai ales, prin judecătorii din aria de influență a grupării Savonea-Voicu! Sursele noastre vorbesc și despre faptul că Dragnea controlează aproape total și DNA!
-------
Dragnea va scăpa de condamnarea din Dosarul Referendumul. Cealaltă condamnare e ca și rezolvată după ce și-a ales completul potrivit. Avocatul fostei soții a lui Dragnea a făcut o mutare care l-ar putea scăpa pe șeful PSD de condamnarea în dosarul Referendumului. Sesizarea depusă la Avocatul Poporului.
Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM și avocat al fostei soții a lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive, a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională referitor la termenul de 30 de zile în care se poate depune o contestație în anulare, după decizia CCR privind constituirea nelegală a completurilor de judecată.
Mai exact, Neacșu susține că nu doar cei care se află în termenul de 30 de zile de la comunicarea hotărârii de condamnare să poată depune contestația în anulare, ci toți cei care au fost condamnați din 2014 încoace.
În această situație se află și Liviu Dragnea, care a fost condamnat definitiv de un complet de 5, în 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul referendumului, iar hotărârea condamnării i-a fost comunicată în februarie 2017. Dacă sesizarea lui Neacșu ajunge la CCR și este soluționată favorabil, Liviu Dragnea ar putea depune o contestație în anulare, constituirea nelegală a completului fiind motiv de nulitate absolută, potrivit legii.
În ultimele zile, pentru o serie de condamnați de completurile de 5, printre care Dan Șova, Constantin Niță, Rudel Obreja, Elena Udrea sau Alina Bica, Curtea Supremă a decis eliberarea, admițând, în principiu, contestațiile în anulare ca urmare a deciziei CCR privind constituirea nelegală a completurilor de 5.
Toni Neașcu susține, într-o postare pe Facebook, că a sesizat în nume personal Avocatul Poporului, invocând tratamentul discriminatoriu „în care se află persoanele care au fost condamnate și execută pedepse pronunțate de Completele de 5 judecători de la ÎCCJ în perioada 1.02.2014 și până în prezent”.
"Astăzi (vineri -n.r.), în nume personal, am formulat o petiție adresată Avocatului Poporului, prin care am solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate în ce privește art. 428 alin. 1 Cpp, care prevede termenul de 30 de zile de la comunicare pentru introducerea unei contestații în anulare. În motivare am plecat de la efectele Deciziei CCR nr. 685/2018 și de la tratamentul juridic diferențiat și discriminatoriu în care se află persoanele care au fost condamnate și execută pedepse pronunțate de Completele de 5 judecători de la ÎCCJ în perioada 1.02.2014 și până în prezent", scrie Neacșu, pe Facebook.
În sesizare, avocatul arată că nu pot apela la această cale de atac decât cei cărora li s-a comunicat hotărârea definitivă în ultimele 30 de zile. "Cu toate că din punct de vedere juridic problema nelegalității compunerii completelor de 5 judecători de la ÎCCJ a apărut doar o dată cu pronunțarea acestei decizii de către CCR, nu pot apela la remedii procesuale pentru înlăturarea vătămărilor și repararea drepturilor decât acele persoane care se află în situația particulară de a li se fi comunicat hotărârea definitivă în ultimele 30 de zile. (...) Astfel fiind, norma criticată plasează unele dintre persoanele împotriva cărora se face executarea hotărârilor de condamnare pronunțate de complete nelegal constituite și de instanțe care nu satisfac cerințele imparțialității obiective în situația de a fi decăzută din dreptul de a exercita calea de atac prevăzută de lege din motive care nu ii pot fi imputabile, comunicarea hotărârilor de condamnare anterior apariției Deciziei nr. 685/2018 a CCR, și care nu puteau fi prevăzute în mod rezonabil", se arată în textul sesizării.
Adrian Toni Neacșu arată, în sesizare, că, deși începând cu data de 1 februarie 2014, completurile de 5 judecători în materie penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție au pronunțat mai mult de 350 de hotărâri judecătorești definitive de condamnare într-o compunere nelegală a completului de judecată și cu încălcarea dreptului fundamental la o instanță imparțială, cei mai mulți dintre cetățenii aflați în situația de a executa aceste hotărâri judecătorești lovite de nulitate nu mai au remedii procesuale deoarece nu se mai află în termenul de contestație în anulare. Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii reamintește că prin Decizia 685/2018 s-a stabilit că "atât în materie penală, cât şi extrapenală, sancţiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiţionată şi, prin urmare, absolută, a actelor îndeplinite de un astfel de complet".
Şirul de decizii „surprinzătoare“ care i-au permis lui Liviu Dragnea să-şi aleagă completul de judecători de la Curtea Supremă
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis miercuri, în mod „surpinzător” că nu mai este necesară o nouă tragere la sorţi a completelor de 5, aşa cum prevede legea. Astfel, apelul la condamanarea de 3 ani şi 6 luni a lui Liviu Dragnea va fi judecată de completul tras la sorţi în decembrie, un complet considerat a fi favorabil liderului PSD, scrie Adevărul.
Aceasta a fost însă doar ultima dintr-un lung şir de decizii „surprinzătoare“ ce au făcut posibil ca Liviu Dragnea să reuşească să-şi schimbe completul ce fusese desemnat în luna septembrie pentru dosarul său şi, mai mult, să paralizeze întreaga activitate a completelor de apel de la Curtea Supremă pentru ultimele 4 luni.
Dragnea, nemulţumit de primul complet
În luna septembrie, dosarul „angajărilor fictive” în care liderul PSD fusese condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, intră în faza de apel şi cade pe rolul completului condus de vice-preşedintele Curţii Supreme, judecătorul Iulian Dragomir. Nu doar atât, dar 3 din cei 5 judecători erau consideraţi a fi intrasigenţi, iar preşedintele completului are reputaţia unui judecător sever.
Salvarea vine din faptul că PSD abia modificase în Parlament Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, iar noua formă a legii spunea că toţi judecătorii completurilor de cinci trebuie aleşi prin tragere la sorţi. Iulian Dragomir însă, era automat preşedinte al completului de judecată din postura de vicepreşedinte al Înaltei Curţi, deci fără tragere la sorţi. Colegiul de conducere al Curţii Supreme a decis să nu pună în aplicare imediată noile modificări ale legii, în contextul în care lipseau normele tranzitorii, iar Constituţia statua că noile complete de 5 sunt trase la sorţi la începutul fiecărui an.
Cum ministrul Justiţiei a refuzat să dea o ordonanţă de urgenţă care să prevadă că tragerea la sorţi are loc imediat, astfel încât liderul PSD să nimerească la un nou complet, Florin Iordache, delegat la conducerea Parlamentului de Liviu Dragnea, sesizează Curtea Constituţională cu un posibil conflict de natură juridică în această privinţă.
Nemulţumit şi de al doilea complet
Pe 7 noiembrie, CCR îi dă dreptate lui Florin Iordache, deci lui Dragnea, şi obligă Curtea Supremă să-i aleagă, „de îndată“, pe toţi judecătorii celor două complete de cinci prin tragere la sorţi. Integral prin tragere la sorţi, deci fără ca vicepreşedintele Curţii Supreme să devină automat şi preşedinte al unui complet de cinci (cazul Iulian Dragomir). Două zile mai târziu, preşedinta Curţii Supreme, Cristina Tarcea, alegea, „de îndată“, în faţa presei, cele două completuri. Dosaul lui Dragnea ajunge din nou pe rolul unui complet considerat a fi nefavorabil, în sensul că 3 judecători avea la activ decizii curajoase de condamnare în dosare sonore.
În replică, avocaţii liderului PSD contestă la Curtea de Apel noul complet de judecată, susţinând că preşedinta Înaltei Curţi ar fi trebuit să aştepte motivarea CCR, chiar dacă CCR a cerut, în decizie, ca tragerea la sorţi să fie realizată „de îndată“, potrivit comunicatului oficial emis. Judecătoarea Alina Ghica de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) îi dă dreptate lui Liviu Dragnea şi anulează toate completurile de 5 de la Înalta Curte.
Cel de-al treilea complet, cu noroc
CCR publică motivarea decizie din 7 noiembrie însă, ca un element de noutate, susţine că Secţia de judecători a CSM trebuie să vină cu un regulament cu privire la modul în care să aib loc tragerea la sorţi a acestor complete. Astfel, în 13 decembrie sunt trase la sorţi, pentru a treia oară în 2018, compeltele de 5 iar dosarul lui Dragnea cade pe rolul unui complet considerat a fi favorabil (spre exemplu doi dintre judecătorii acestui complet au decis eliminarea înregistrarilor făcute de SRI într-un dosar Tel Drum). Problema era că, potrivit legii, la începutul noului an urmau să fie trase la sorţi noile complete şi, potrivit cutumei instanţei supreme, dacă nu erau administrate probe, dosarul angajărilor fictive ajungea la un nou complet.
CSM şi Curtea de Apel Bucureşti, decizii favorabile lui Dragnea
Consiliul Superior al Magistraturii şi alege, în fiecare an, un nou preşedinte şi vicepreşedinte din rândul judecătorilor, resectiv al procurorilor, într-o sedinţă a plenului ce are loc la începutul lunii ianuarie. Anul acesta, din motive administrative, desemnarea noii conduceri are loc însă la începutul lunii decembrie, iar Lia Sovonea, considerată de mass media o apropiată a PSD-ului, este desemnată preşedintele CSM. Judecătoarea este soţia avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet al fostului senator PSD Cătălin Voicu, condamnat definitiv în două dosare penale.
Secţia pentru judecători a CSM, sub conducerea noului preşedinte a decis că nu mai este necesar ca la începutul anului viitor să fie trase la sorţi noile complete de 5 judecători. Astfel, dosarul lui Liviu Dragnea rămâne completului tras la sorţi în 13 decembrie. „Curtea Supremă a fost scoasă din joc de decizia Curţii Constituţionale a României (CCR), o decizie care adaugă la lege. Este în afara legii recomandarea de a nu mai trage la sorţi.
Decizia CSM este surprinzătoare, mai ales după decizia CCR, când toată lumea a vorbit că de patru ani nu au fost trase la sorţi iar acum vine CSM-ul să spună că nu mai e nevoie. Este o decizie peste lege”, a comentat Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR, decizia CSM.
”Recomandarea CSM este nelegală. Legea spune clar, completurile trebuie trase la sorţi la începutul fiecărui an! Are prevalenţă principiul anualităţii C5-urilor. Practic, CSM a intervenit în soluţionarea unor cauze, stabilind administrativ cine judecă. CSM nu are temei legal pentru a interveni în continuare în organizarea C5-urilor. Rolul CSM s-a încheiat când a stabilit regulile pentru 2018, doar acolo aveau temei în decizia CCR paragraful 196. Organizarea C5-urilor trebuie stabilită de instanţă, nu pe cale administrativă”, au declarat şi surse judiciare din cadrul Curţii Supreme, citate de publicaţia G4Media.
Judecătoarea de la Curtea de Apel care i-a dat câştig de cauză lui Liviu Dragnea este Alina Ghica, fostă preşedintă CSM şi considerată o apropiată a Liei Savonea. Potrivit publicaţiei G4Media, conducerea secţiei a VIII a a propus-o pe Ghica cu doar două zile înainte de şedinţa, să intre în complet în locul judecătorului Vasile Bîcu, cu nesocotirea oricăror reguli privind serviciul de permanenţă. „Deşi nu era de permanenţă, colegiul de conducere al Curţii de Apel i-a aprobat intrarea în completul care i-a dat câştig de cauză lui Dragnea. Pe planificarea de permanenţă de vineri erau nu mai puţin de 13 judecători, însă nici unul n-a fost selectat pentru a intra în complet”, scrie sursa citată.
Curtea de Apel Bucureşti s-a remarcat recent cu o altă decizie favorabilă liderului PSD, o decizie care a vizat-o direct pe Gabriela Firea, în momentul în care aceasta din urmă punea în discuţie funcţia de preşedinte al partidului a lui Liviu Dragnea. Atunci, CAP Bucureşti a decis că toate companiile înfiinţate de primarul Gabriela Firea cu încălcarea legii, anunţând printr-o decizie definitivă, desfiinţarea lor.
