Insecuritatea alimentară și stresul financiar, probleme tot mai apăsătoare pentru români

Deși România a făcut progrese vizibile în ultimul deceniu, reducând aproape la jumătate nivelul privării materiale și sociale, dificultățile de zi cu zi nu au dispărut. Dincolo de statistici, realitatea din multe gospodării rămâne marcată de griji constante legate de bani, iar una dintre cele mai sensibile consecințe este legată de accesul la hrană.

Românii se tem că nu vor mai avea bani pentru mâncare. Foto Shutterstock

Studiile recente arată că insecuritatea alimentară și presiunea financiară nu doar că persistă, dar au devenit tot mai apăsătoare, influențând inclusiv sănătatea mintală și relațiile sociale ale românilor.

„Foamea ascunsă”, o problemă ignorată

Conceptul de „foame ascunsă”, introdus de o cercetare realizată de Access Alliance, descrie o formă subtilă de insecuritate alimentară, care nu se încadrează în tiparele clasice. Nu este vorba neapărat despre lipsa totală a hranei, ci despre compromisuri constante: porții mai mici, produse mai ieftine sau renunțarea la anumite alimente pentru a putea acoperi alte cheltuieli esențiale. Pentru mulți români, această realitate vine la pachet cu o anxietate permanentă. De altfel, peste 40% dintre respondenți spun că în ultimul an s-au temut frecvent că nu vor avea suficienți bani pentru mâncare, iar 6 din 10 recunosc că au trecut prin astfel de temeri cel puțin ocazional.

Percepția publică versus realitatea din gospodării

Potrivit studiului, această formă de insecuritate este cu atât mai greu de identificat cu cât nu este ușor de recunoscut nici de cei din jur. Aproape 40% dintre români spun că nu cunosc pe nimeni care să aibă dificultăți în a-și permite hrana zilnică, iar doar 19% cred că ar putea identifica ușor o persoană aflată într-o astfel de situație.

În realitate însă, arată cercetătorii, experiențele personale contrazic această percepție: peste jumătate dintre respondenți au fost nevoiți să sară peste mese, să mănânce mai puțin sau să aleagă produse mai ieftine. În plus, aproape 80% spun că sunt nevoiți să urmărească frecvent promoțiile pentru a-și permite cumpărăturile de bază.

Costurile ascunse: izolare socială și compromisuri zilnice

Efectele nu se opresc la nivel alimentar, ci se extind în plan social. Pentru mulți, costul unei ieșiri în oraș sau al unei întâlniri cu prietenii devine dificil de suportat.

Cercetarea arată că aproape 6 din 10 români spun că au evitat astfel de situații din motive financiare, iar jumătate dintre respondenți recunosc că au renunțat la întâlniri pentru că nu își permiteau să contribuie cu mâncare.

În același timp, aproximativ 17% dintre oameni spun că nu ar cere ajutor nimănui dacă s-ar confrunta cu dificultăți în a-și asigura hrana, ceea ce face ca problema să rămână și mai puțin vizibilă.

Viața între facturi și mâncare

În spatele acestor cifre se află povești reale. Sunt oameni care trăiesc la limita echilibrului financiar, unde fiecare cheltuială trebuie atent calculată. De exemplu, o pensionară care trăiește din aproximativ 1700 de lei pe lună își alocă cea mai mare parte a veniturilor pentru facturi și medicamente, iar pentru mâncare rămâne cu foarte puțin. Pentru ea, grija că nu va avea suficienți bani pentru alimente este o constantă.

Această situație reflectă o realitate mai largă: pentru 4 din 10 români, insecuritatea alimentară înseamnă chiar să sară peste mese din motive financiare sau pentru ca alți membri ai familiei să poată mânca.

Presiunea financiară și impactul asupra sănătății mintale

În paralel, presiunea financiară generală afectează profund viața de zi cu zi. Un studiu realizat pentru XTB România arată că aproape 75% dintre români spun că grijile legate de bani le-au afectat sănătatea mintală în ultima lună. Mai mult, 85% au avut cel puțin o dată dificultăți în a adormi din cauza problemelor financiare.

Principalii factori care generează această presiune sunt creșterea prețurilor la bunurile esențiale, menționată de 36% dintre respondenți, urmată de cheltuielile neprevăzute, nesiguranța locului de muncă și datoriile.

Cum afectează stresul financiar viața de zi cu zi

Impactul este vizibil în mai multe aspecte ale vieții. Peste o treime dintre români spun că stresul financiar le afectează starea de spirit și motivația, iar alții resimt efecte asupra sănătății, nivelului de energie sau somnului. Relațiile de familie nu sunt nici ele ocolite, o parte dintre respondenți indicând tensiuni generate de presiunea banilor.

Cu toate acestea, performanța profesională pare mai puțin afectată, semn că mulți încearcă să își mențină echilibrul la locul de muncă, chiar dacă presiunea se mută în alte zone ale vieții.

Diferențe între generații și între femei și bărbați

Datele arată diferențe importante între categorii. Persoanele cu vârste între 45 și 55 de ani resimt puternic efectele stresului financiar, în special asupra somnului, în timp ce tinerii sunt afectați de instabilitatea financiară și cheltuielile ridicate.

Femeile declară într-o proporție mai mare că sunt afectate de anxietatea financiară și de lipsa somnului comparativ cu bărbații. În același timp, sentimentul de siguranță financiară scade odată cu vârsta, ajungând la cele mai scăzute niveluri în rândul persoanelor de peste 55 de ani.

Pe de altă parte, aproape jumătate dintre români spun că ar apela în primul rând la familie dacă s-ar confrunta cu dificultăți în a-și permite mâncarea. De asemenea, peste jumătate dintre respondenți spun că au donat sau au oferit mâncare persoanelor aflate în nevoie.