Rareș Bogdan: „Interveniți acum până nu e prea târziu. Toți fac ceva!! Ce mai așteptăm?”
Europarlamentarul Rareș Bogdan cere statului român să intervină de urgență în criza carburanților, criză generată de războiul din Orientul Mijlociu și de conflictul din Ucraina.
Apel lansat de Rareș Bogdan: „Faceți ceva acum! Până nu e prea târziu!”
Liberalul a dat exemplul mai multor state care au luat deja măsuri ferme, cât și unele situații similare, de exemplu când Rusia a intervenit militar în Ucraina, în 2022.
„România riscă să intre pe un drum care poate deveni un coșmar. Prețul la combustibili va scumpi totul în lanț! Alimente, medicamente, servicii, tot! Și ne ducem în cap!
Aseară a acționat în sfârșit și Italia. Guvernul Meloni a aprobat un decret-lege care reduce prețul carburanților cu 25 de cenți pe litru. Premierul Italiei a anunțat 3 măsuri: scăderea accizelor pentru 20 de zile, credit fiscal pentru transportatori și un mecanism anti-speculație legat de evoluția reală a prețului petrolului.
Croația a plafonat la 1.5 euro/litru la benzina și 1.55 la motorină până pe 23 martie. Ungaria a plafonat la 1.75 dolari la benzină și 1.82 dolari la motorină și scoate din rezerva de stat. Austria a restricționat majorările, reduce temporar taxele și limitează marjele de profit comercianților cu amănuntul.
Slovacia are în vedere prețuri mai mari pentru șoferii străini, Bulgaria a anunțat ca persoanele cu venituri mici vor primi o compensație lunară, Germania și Spania vor anunța și ele măsuri, Grecia va limita marjele de profit pentru 3 luni. Toți fac ceva!! Ce mai așteptăm? În 2022, după ce Rusia a atacat Ucraina și prețul la carburanți a sărit, 16 țări europene au intervenit! Faceți ceva acum! Până nu e prea târziu”, a fost apelul lansat de Rareș Bogdan.
Prețul motorinei și al benzinei
Combustibilii au continuat să crească, astfel că preţul maxim al benzinei standard s-a apropiat şi mai mult de pragul de 9 lei , iar motorina premium a depăşit 10 lei, relatează Rador Radio România.
În această dimineaţă, în capitală, spre exemplu, un litru de benzină normală se vindea la preţuri cuprinse între 8 lei şi 65 de bani şi 8 lei şi 92 de bani, iar motorina standard costă 9 lei şi 54 de bani.
Dacă varianta premium a benzinei a atins un maxim de 9 lei şi 63 de bani, cea a motorinei de cea mai bună calitate este vâdută cu 10 lei şi 10 bani litrul, potrivit aplicaţiei Monitorul Preţurilor a Consiliului Concurenţei.
Preţurile combustibililor reflectă cotaţiile ridicate ale ţiţeiului pe piaţa internaţională, unde barilul Brent urcase ieri la aproape 112 dolari, iar cel american e de aproximativ 99 de dolari, adică un salt de patru procente în 24 de ore.
Scenariul de la București
Ministerul de Finanţe a elaborat mai multe variante de intervenţie în contextul scumpirilor la combustibili, dar decizia finală va fi luată de guvern, afirmă ministrul Alexandru Nazare. El mai spune că, într-o primă etapă, sunt monitorizaţi operatorii economici din domeniul comerţului cu combustibili, în paralel cu acţiuni de control întreprinse de Consiliulul Concurenţei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Conmsumatorilor şi de Fisc.
Obiectivul principal al autorităţilor este de a răspunde în funcţie de evoluţia situaţiei, dar fără să genereze dezechilibre, a explicat Alexandru Nazare, care a avertizat asupra necesităţii ca propunerile legate de intervenţia statului în acest caz să ţină cont de efectele asupra bugetului.
Reuniune importantă la Bruxelles
Liderii ţărilor membre ale Uniunii Europene se reunesc joi şi vineri la Bruxelles într-un context internaţional tensionat, care şi-a pus amprenta şi pe agenda summitului, ce are în prim-plan consecinţele războiului din Iran, slăbirea sprijinului acordat de blocul comunitar Ucrainei şi competitivitatea blocului comunitar în declin, potrivit dpa, conform Agerpres.
Preţurile la combustibili în UE sunt în creştere vertiginoasă de când SUA şi Israelul şi-au început atacurile aeriene împotriva Iranului acum aproape trei săptămâni. Statele membre au opinii divergente cu privire la modul în care se poate reduce povara facturilor la energie în continuă creştere pentru consumatori şi întreprinderi.
Înainte de summit, un grup de cinci ţări din UE a pledat pentru dublarea eforturilor depuse în domeniul energiei regenerabile ca răspuns la creşterea bruscă a preţului la hidrocarburi. Altele în schimb au cerut reformarea mecanismului de taxare a emisiilor de carbon în cadrul Uniunii Europene.
Preţurile ridicate la energie şi impactul acestora asupra competitivităţii UE au reprezentat o problemă pentru blocul comunitar cu mult înainte de începerea războiului din Iran, ceea ce a dus la apeluri pentru reducerea birocraţiei şi investiţii mai importante în domeniu.
Liderii UE vor discuta de asemenea despre războiul din Ucraina şi repercusiunile acţiunilor militare din Orientul Mijlociu, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmând să participe la această parte a reuniunii prin videoconferinţă de la Kiev.
Sprijinul UE pentru Kiev a suferit luna trecută un recul, când cele 27 de ţări membre nu au reuşit să convină în unanimitate asupra noilor măsuri de ajutor în timp util, în contextul împlinirii a patru ani de la declanşarea invaziei pe scară largă de către Rusia în Ucraina.
Cel de-al 20-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro rămân blocate din cauza disputei dintre Kiev şi Budapesta privind oprirea livrărilor ruseşti de petrol prin conducta Drujba.
Sperând să rezolve problema, UE a oferit recent asistenţă financiară şi tehnică pentru repararea conductei. Kievul susţine că tronsonul ucrainean al conductei Drujba, prin care este transportat petrolul rusesc către Ungaria şi Slovacia, a fost avariat grav într-un incendiu în urma unui atac al Rusiei în ianuarie, dar Budapesta şi Slovacia acuză autorităţile ucrainene de tergiversarea voită a lucrărilor de reparaţii.
