INTERVIU De la Washington, Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, face apel la o ”coordonare cât mai bună între UE și SUA” pentru ”a găsi împreună soluții la prețurile crescute la energie”

INTERVIU De la Washington, Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, face apel la o ”coordonare cât mai bună între UE și SUA” pentru ”a găsi împreună soluții la prețurile crescute la energie”

Relația transatlantică este extrem de importantă pentru Parlamentul European și pentru România, în mod special, țara noastră având posibilitatea de a promova și mai mult la Bruxelles ”nevoia de a întări parteneriatul transatlantic și relația cu SUA”, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Legislativul european într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro.

Acesta se află într-o vizită de lucru în Statele Unite, alături de alți șapte colegi de la diverse partide politice.

”Vizita noastră s-a concentrat pe întâlniri tematice care țin de activitatea Comisiei ITRE. Am avut întâlniri la Departamentul de Stat cu responsabilul pentru tot ceea ce înseamnă politicile economice și de energie, subsecretarul Jose Fernandez. Au mai existat câteva întâlniri importante în zona Departamentului de energie, la Casa Albă, la Biroul pentru Știință și Tehnologie. Astăzi avem întâlniri importante în Parlament. Ne vom vedea cu președinta Comitetului special pentru schimbări climatice, doamna Castor, și o parte dintre congressmenii care lucrează în domeniul energiei și în domeniul schimbărilor climatice”, a detaliat Bușoi, care conduce delegația Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European.

Întrebat cum poate profita România de îmbunătățirea legăturilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite sub administrația Biden, Cristian Bușoi a punctat că ”există o altă abordare a relației transatlantice în noua administrație”, țara noastră putând fi ”extrem de activă în a promova relația în noua paradigmă.”

”La Bruxelles am văzut mult mai mult entuziasm. Cred că România poate fi extrem de activă în a promova această relație în noua paradigmă. România poate să fie locul în care investiții importante din SUA se pot face. Doar proiectele din domeniul energetic. Ceea ce se întâmplă în aceste zile foarte important, în care Romgaz preia participația Exxon în Marea Neagră, reactoarele trei și patru, apoi acest nou proiect privind reactoarele nucleare de ultimă generație, plus multe alte oportunități care pot fi folosite în relația noastră. România, la Bruxelles, poate să promoveze și mai multe nevoia de a întări parteneriatul transatlantic și relația cu Statele Unite”, a evidențiat europarlamentarul.

Șubrezite de fostul președinte american, Donald Trump, prin poziționări belicoase față UE, bazate pe protecționism și naționalism, relațiile transatlantice au cunoscut o infuzie de optimism odată cu alegerea lui Joe Biden, primită cu entuziasm de Partidul Popular European.

”Cetățenii americani au ales o echipă istorică, Joe Biden și Kamala Harris, pentru a conduce SUA pentru următorii patru ani. Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu ei și cu noua adminsitrație, dar și cu prietenii noștri democrați și republicani din Congres pentru a depăși provocările noastre comune. Împreună vom depăși criza economică și de sănătate, vom preteja planeta noastră și vom munci pentru a consolida democrațiile noastre care se confruntă cu noi amenințări la adresa democrației, atât din exterior, cât și din interior. Statele Unite nu sunt doar un aliat și prieten, ci un partener de încredere încă de la începutul proiectului european”, transmitea PPE la mijlocul lunii ianuarie printr-un mesaj publicat pe Facebook , dublând poziția liderului eurodeputaților PPE din Parlamentul European, Manfred Weber , și pe cea a președintelui PPE de la acea vreme, Donald Tusk.

Speranța de reînsuflețire a acestor relații a curpins inclusiv instituția legislativă europeană. Într-un material publicat la 18 ianuarie, Parlamentul European aprecia că atât SUA, cât și UE, au de beneficiat de pe urma unor relații mai strânse.

Invitația de a reluare a cooperării a fost lansată de Comisia Europeană, care a prezentat la 2 decembrie o propunere pentru o nouă agendă transatlantică bazată pe principiul ”să privind înainte, nu înapoi”, fundamentată pe patru domenii: cooperarea globală, combaterea schimbărilor climatice, refacerea relațiilor comerciale și consolidarea democrației.

Ulterior, liderii celor 27 de state membre ale UE au precizat, în concluziile adoptate la 11 decembrie, că Uniunea “așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu Statele Unite, în special pentru a consolida răspunsul global pentru combaterea pandemiei COVID-19, combaterea schimbărilor climatice, îmbunătățirea redresării economice, cooperarea în probleme digitale și tehnologice, consolidarea comerțului reciproc, abordarea litigiilor comerciale, reformarea OMC și promovarea multilateralismul, precum și pacea și securitatea” .

Mărturie că SUA, sub administrația Biden, și Uniunea Europeană și-au dat din nou mâna ” pentru a-și proteja cetățenii, a promova demnitatea și a genera prosperitate“ stă reînnoirea parteneriatului transatlantic în fața competiției cu China și Rusia, cu prilejul primului summit UE-SUA, desfășurat la Bruxelles pe 15 iunie , calificat de David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe (AFET) din Parlamentul European, drept ”pas important în aprofundarea legăturii transatlantice” și care a debutat cu un acord privind suspendarea pentru cinci ani a tarifelor vamale în disputa Airbus – Boeing și începutul căderii barierelor comerciale.

Prin lansarea Consiliului pentru comerț și tehnologie SUA-UE cei doi parteneri strategici și-au fixat drept obiectiv stabilirea regulilor economiei secolului XXI, aprofundâmd relațiile comerciale și economice transatlantice, bazate pe valorile democratice comune .

Astfel, la finalul lunii octombrie, Statele Unite şi Uniunea Europeană au ajuns la un acord pentru ridicarea tarifelor suplimentare la importurile de oţel şi aluminiu , impuse de administrația Trump, demersul din luna mai al UE de a suspenda temporar majorarea taxelor vamale la importurile din UE pentru a negocia soluții bilaterale care să protejeze industriile esențiale de ambele părți ale Atlanticului fiind încununat de succes .

Revenind la România și cum poate aceasta să-și îmbunătățească legăturile cu SUA, trebuie amintit, așa cum menționa mai sus și eurodeputatul Cristian Bușoi, recentul acord la care Romgaz a ajuns cu ExxonMobil România în ceea ce privește termenii şi condiţiile aferente achiziţiei participaţiei în proiectul Neptun Deep, iar tranzacţia ar putea fi finalizată în primul trimestru din 2022.

Tot în aceste zile, cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie a anului trecut care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, în contextul aceleiași vizite mai sus menționate, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE . lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie, la București .

Sursa: caleaeuropeana.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 „Noul Nostradamus” din Brazilia, profeție care dă fiori

2 Ce știe Fukuyama? / „Un colaps mult mai mare al Rusiei se va dezvălui în zilele următoare”

3 Familia de interlopi Kalu, tatăl și fiii care spărgeau dinții cu ciocanul de șnițele, în urmărire

4 VIDEO Europa se pregătește de război? Un tren plin cu tancuri se poloneze se îndreaptă spre graniță

5 Înlăturarea lui Putin de la putere este deja pregătită, spun serviciile secrete ucrainene