Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

INTERVIU Dragoș Doroș (ANAF): Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale a recuperat primele sume din dosarele soluționate de instanțe

Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și-a început activitatea în acest an și are deja are primele rezultate din încasări aferente dosarelor soluționate în instanțe, a declarat președintele ANAF, Dragoș Doroș, într-un interviu acordat AGERPRES.

Totodată, șeful Fiscului a vorbit despre stadiul în care se află modificarea formularelor privind înregistrarea firmelor în scop de TVA, dar și despre faptul că, începând cu luna iunie a acestui an, va fi posibilă plata taxelor atât cu cardul la sediile ANAF, cât și online prin platforma ghișeul.ro.

În plus, ANAF are în lucru două proiecte majore pentru informatizarea instituției cu scopul reducerii evaziunii fiscale, respectiv conectarea caselor de marcat la un server al ANAF și emiterea facturilor tot prin intermediul uni server al instituției. Ambele proiecte ar putea deveni operaționale la 1 ianuarie 2018, a mai spus Doroș.

AGERPRES: În ce stadiu se află recuperarea sumelor aferente proceselor finalizate de instanțele din România?
Dragoș Doroș: Avem pe hârtie, de la 1 ianuarie 2016, un compartiment nou în ANAF, care se cheamă Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale. Această Direcție, în acest moment, are personal, a început să lucreze și are primele realizări. Spre exemplu, din dosarul ICA, de la Camelia și Corina Voiculescu au fost deja încasate 5,388 milioane de lei, în dosarul RAFO 2, Ovidiu Tender, 25,7 milioane de lei, din care 4,6 milioane la bugetul general al statului. Ei abia acum au început să lucreze și au pe rol multe dosare. Ideea este că Executări Silite Cazuri Speciale se referă la dosarele din instanță în care s-a decis 'se confiscă astea, luați-le și valorificați-le', dar care au fost împrăștiate în toată țara. Numărul de cauze este considerabil și a început o triere a lor în funcție de valoare. Au început deja valorificările, Direcția are peste 20 de oameni și câte un serviciu în fiecare din cele opt regiuni ale țării. Deci, cumva, este un program prin care anul acesta colectivul începe să se concentreze pe toate dosarele de acest gen. O să avem odată la trei luni o centralizare și vom anunța cât s-a mai încasat din aceste hotărâri de instanță.

AGERPRES: În ceea ce privește formularul de înregistrare în scop de TVA, cum va fi acesta modificat?
Dragoș Doroș: Formularul 088 a fost modificat și va fi pus pe transparență decizională marți. El a creat multe tensiuni în piață vis-a-vis de timpul mare de răspuns și de sarcina de documente foarte împovărătoare. Noi l-am reformulat, am redus numărul de întrebări de la 20 la 17 și am renunțat pe cât posibil la toate documentele la care se putea renunța, iar informațiile pe care le puteam lua de la alte instituții ale statului nu le mai cerem. Este vorba de cazierul fiscal. În plus, înainte, formularul cerea să se aducă documente cu privire la toate firmele anterioare, care au intrat în insolvență sau ce datorii la stat au avut. Acum doar cerem o bifă, cei care aplică să spună 'Da, am avut' și apoi noi căutăm să vedem despre ce este vorba. În plus, am setat o analiză a formularelor de acest tip pentru cei care sunt deja plătitori de TVA și în cazul cărora, când își modificau sediul, administratorul trebuia să o ia de la zero cu toată procedura. Aceștia o să intre în analiza noastră, și dacă din analiză rezultă că au risc mic, atunci nu mai depun formularul.

Astfel, dacă o firmă are cod de TVA, dar își schimbă administratorul sau sediul, trimite ANAF o notificare, intră în analiza de risc și, dacă riscul care rezultă este mic, atunci primește o hârtie prin care este anunțată că are în continuare cod de TVA.

Deci publicăm formularul pentru dezbatere publică, să fie cunoscut înainte de a fi aplicat, deși el este cunoscut mediului de afaceri, pentru că l-am dezbătut și am făcut modificările împreună. Am avut întâlniri cu CDR, cu consultanți, cu reprezentanți ai companiilor, și aceste modificări sunt făcute într-un regim de transparență.

AGERPRES: Ce se întâmplă cu firmele care în prezent sunt în procedură de obținere a codului de TVA?
Dragoș Doroș: Cele care deja se află în procedura veche, în momentul în care intră în vigoare procedura nouă, vor fi judecate după noua procedură. Deci tot ce avem în stoc, nu s-a analizat încă sau la care nu s-a primit răspuns, intră pe procedura nouă și vor putea să primească codul de TVA pe procedura mai ușoară. În prezent, este în vigoare procedura veche, dar noi încercăm să o facem cât mai prietenoasă. Am instruit oamenii să îi cheme mai mult la dialog pe cei care depun formularul. Și vă spun că rata de respingere este mai mică în ultima vreme, iar pentru cei cărora li s-a respins formularul în prima fază, când l-au depus a doua oară, pentru că poți să îl depui de câte ori vrei, a doua oară rata de acceptare a fost mult mai mare. Adică oamenii au înțeles ce e bine, ce nu e bine. Deși nu există răspuns greșit, dar trebuie o documentare mai bună, și atunci la a doua încercare rata de acceptare este mare.

AGERPRES: La Declarația 394 ce ați modificat?
Dragoș Doroș: D 394 este un alt formular care a creat tensiune. De fapt, el este o listă de tranzacții: ce am cumpărat și ce am vândut. Noi, în momentul în care l-am modificat, am avut discuții cu mediul de afaceri și în urma acestor discuții s-a renunțat la anumite informații. Este adevărat că s-a mărit numărul de pagini ale formularului, dar pentru că am făcut ramuri diferite ale formularului pentru ramuri de afaceri diferite. Formularul are acum 18 sau 20 de pagini, în funcție de cum este listat, dar nicio companie nu le completează pe toate. Dacă ești din industria telecomunicațiilor sau turismului, completezi o secțiune sau alta. Adică el, deși s-a simplificat, este mai stufos, dar tocmai din discuțiile cu mediul de afaceri a reieșit că este mai bine pe secțiuni: pentru turism, pentru IT și așa mai departe.

Într-o săptămână vom pune un formular test pe site-ul ANAF și deja avem un coș de companii care s-au oferit ca până la 1 iulie să testeze formularul. Deci noi o să îl avem transparent, o să avem și companiile cu care îl testăm, și la 1 iulie, când trebuie să intre în vigoare, cred eu că deja o să fim în linie cu toată lumea. În plus, s-a renunțat și la retroactivitate.

AGERPRES: Când va fi posibilă plata taxelor cu cardul bancar sau online?
Dragoș Doroș: Pentru plata cu cardul, deja procedurile de licitație și de achiziționare a serviciului au fost demarate și noi sperăm ca la începutul verii să oferim plata cu cardul la ghișeele ANAF. Și plata online sperăm să fie tot la începutul verii. Singurul lucru care ne preocupă este legat de pașii legali în privința achizițiilor de servicii. În ceea ce privește plata online, aceasta se va realiza prin platforma ghișeul.ro. Deci, probabil în timpul lunii iunie taxele se vor putea plăti cu cardul sau online. Deja suntem cu caietele de sarcini distribuite în teritoriu și în curând se fac anunțurile de licitație. Și la ghișeul.ro suntem în același stadiu.

AGERPRES: Aveți la dispoziție pârghii prin care să convingeți și primăriile să se înroleze în acest sistem, astfel încât și taxele locale să se poată plăti online în cât mai multe localități?
Dragoș Doroș: Din păcate, pârghia noastră, având în vedere legislația și autonomia locală, este vorba bună. Dar avem în vedere programe instituționale la nivel de Guvern și de țară prin care primăriile și ANAF-ul se integrează încet încet în acest sistem în care să se poată plăti totul centralizat.

AGERPRES: Ce alte proiecte majore mai aveți în lucru la ANAF?
Dragoș Doroș: Am demarat și am intrat în linie dreaptă cu procedura pentru achiziționarea softului și hardului pentru proiectul care se cheamă 'Conectarea caselor de marcat la un server ANAF'. Este un proiect foarte important, în ceea ce înseamnă combaterea evaziunii fiscale, mică, măruntă, dar răspândită pe întregul teritoriu al țării. În acest moment, există 1,2 milioane de case de marcat în România. Ele sunt fiscalizate, dar în ce fel? Au un card de memorie fiscală care este securizat și care este la dispoziția ANAF, dar trebuie să mergem acolo să îl luăm și să punem altul. Și mai este și rola de hârtie care trebuie stocată și ea. Și acesta este un control post factum. Adică ANAF vine la un anumit interval de timp, ia acea memorie și merge cu ea în serverul ANAF și vede dacă poate să coreleze sau nu datele. În urma acestui proiect, toate casele de marcat vor fi legate online cu un server al ANAF și numărul de bon fiscal nu va fi dat de casa de marcat ci va fi generat de serverul ANAF . Cu alte cuvinte, serverul ANAF va ști în mod online câte bonuri sunt și fiecare bon de către cine este emis și dacă o casă de marcat este în funcțiune sau nu. Pentru că în acel moment poți să te duci să vezi dacă magazinul este deschis și dacă acea casă de marcat nu funcționează. Acesta este un proiect foarte important în ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale. Se discută de 2 ani, dar acum este momentul în care am pus presiune mare pe toate instituțiile implicate și l-am demarat. Anul acesta terminăm cu specificațiile tehnice, în 2017 se pun în vânzare noile case de marcat fiscale și de la 1 ianuarie 2018 casele de marcat vor fi conectate la serverul ANAF. Și în marea luptă care se cheamă combaterea evaziunii fiscale, acesta va fi un pas foarte important.

Un alt pas este un al doilea server al ANAF care va emite numărul de factură. Adică toate facturile din România vor avea un număr generat de acel server al ANAF și în felul acesta, ANAF va ști online care au fost facturile emise și va putea urmări circuitul tranzacțional al mărfurilor din România. Asta înseamnă o administrație financiară modernă: informatizarea! Nu este primordial să mergi în control, ci primordial este să previi.

Acești doi pași nu trebuie să fie neapărat consecutivi, ci pot fi concomitenți. Este posibil ca la 1 ianuarie 2018 să intrăm în vigoare cu ambele proiecte, pentru că ele nu depind unul de altul.

AGERPRES: Care mai este relația ANAF cu mediul de afaceri?
Dragoș Doroș: Este foarte important că ANAF își dorește să își schimbe imaginea. Contribuabilii din România sunt în jur de 800.000. Marea majoritate plătesc cu regularitate sau își doresc să plătească cu regularitate, dar nu știu cum sau nu au posibilitatea. O parte semnificativ mai mică o reprezintă cei care nu își doresc să plătească taxe. Noi ne dorim să întărim dialogul cu contribuabilii și să avem o legătură constantă cu ei. Și avem Direcția Generală a marilor contribuabili și opt direcții regionale de contribuabili mijlocii în țară, care s-au înființat tocmai în ideea aceasta de a-i structura pe cei care aduc venituri mari la buget și de a-i administra cât de bine se poate. Pentru contribuabilii mici, care sunt răspândiți în toată țara și pentru care au rămas agențiile de finanțe publice județene, avem un program prin care simplificăm procedurile sau emitem ghiduri care să faciliteze o mai bună administrare și o interacțiune cât mai mică cu Fiscul. Și dumnealor își doresc același lucru. Este mult mai important să ai un dialog constant și să știi mult mai clar și tu ca administrație, dar și contribuabilul ce dai și când trebuie să îi dai. Este mult mai important decât să te duci odată la cinci ani în controale și să constați sume suplimentare. Iar pentru cei care nu își doresc să plătească taxele, cei de la Antifraudă trebuie să apese pedala și mai tare. Până la urmă, este rolul nostru să curățăm piața de astfel de contribuabili, ca să lăsăm loc mai mult pentru cei care vor să plătească.

AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Avortul ratat Victor Ponta a făcut ieri 47 de ani. Cornelia Naum, mamă: „Nu am vrut să țin sarcina, cînd eram …

2 Tic-tac! MISTERUL schimbării prenumelui Rodica în Viorica Nica al actualei Viorica Vasilica Dăncilă va fi eluc…

3 Gata, îl scot din țară! Încă un infractor va scăpa nepedepsit! Mario Iorgulescu va fi transferat la o clinică …

4 Mafia PSD / Cât s-o fi dat, cât s-o fi luat? Șerban Nicolae insistă cu Legea paradisurilor fiscale!

5 Cine sunt marii masoni din Ministerul de Interne

recomandări

Te ia DNA: Vasii Romeo

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Nici nu știam că există sportul ăsta!