Interviu INCENDIAR! România a intrat pe SPIRALA CRIZEI. E doar o chestiune de timp până la COLAPS

E doar o chestiune de timp pana cand un stat ce acumuleaza masiv datorii si deficite pentru a plati privilegii, pensii si salarii, multe dintre ele speciale, va intra in colaps, avertizeaza prof univ dr Cristian Paun. Datoria publica s-a dublat in ultimii 4-5 ani. Daca in 1995 ea era de 65 euro/locuitor, in 2015 a depasit 3.100 de euro. O familie cu 2 adulti si 2 copii are in momentul de fata o datorie acumulata de stat de 12.000 euro fara a primi mare lucru in schimbul ei in acest interval.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, prof. Paun a explicat de ce a crescut si probabil va continua sa creasca ROBOR, dar si de ce trebuie sa ne asteptam la inflatie importanta. "Masurile luate de BNR sunt pe termen foarte scurt si daca nu sunt urmate de reforme reale pe partea de guvernare, nu facem nimic. Dimpotriva, plusul de lichiditate infuzat de banca centrala cu generozitate se va intoarce tot impotriva noastra (...) Preturile cresc si pe fondul unei economii private care nu este lasata in pace sa produca la nivelul unui consum stimulat artificial de cresterile salariale promise".

Prof. Paun considera ca am intrat pe o spirala de criza, avand in vedere dublarea datoriei publice, care nu se poate stinge decat prin taxe viitoare mai mari sau prin inflatie mai mare si acumularea de deficite.

De ce a crescut atat de spectaculos ROBOR? Dl. ministru Misa spune ca e o crestere provocata si de faptul ca ANAF incaseaza foarte bine.

Nu are cum sa creasca ROBOR pentru ca statul incaseaza taxe. ROBOR este o dobanda interbancara folosita ca referinta pentru imprumuturile locale in lei care au dobanda variabila.

Ca orice pret, dinamica acestui indicator depinde de cerere si oferta, in cazul de fata de lichiditate (capital). Cand lichiditatea este rara in piata, ROBOR creste si invers. Taxele colectate de stat, chiar daca in crestere semnificativa, dupa cum afirma oficialii, nu au cum sa afecteze direct si semnificativ lichiditatea in sensul sterilizarii sale masive.

Taxele colectate de stat se intorc rapid in economia reala si in sistemul bancar prin plati de salarii, pensii, cheltuieli curente etc. Nu raman in conturile statului si nu genereaza un deficit de lichiditate menit sa explice evolutia ROBOR.

Si atunci?

O posibila explicatie ar fi asteptarea inflationista care este intotdeauna inclusa in pretul capitalului (dobanda). Piata are aceste asteptari in sensul cresterii inflatiei si prima de inflatie se regaseste in dobanda nominala.

O alta posibila explicatie consta in cresterea riscului sistemic in cazul Romaniei, care are o importanta componenta politica. Prima de risc sistemic se adauga primei de inflatie si completeaza nivelul dobanzii nominale.

Sunt si explicatii care vin dinspre cererea masiva de resurse la care apeleaza statul, altele decat taxele, si aici ma refer la cererea recenta adresata companiilor de stat de a transfera lichiditati din contul lor de profit / rezerva catre bugetul statului.

Aceasta lichiditate extrasa rapid si in volum foarte mare din conturile companiilor de stat si transferata apoi bugetului nu s-a disipat inca in economia reala si a generat aceasta lipsa de lichiditate temporara.

Mai putem adauga si recenta masura de diferentiere a TVA care a fost aplicata, e drept, optional de un numar mic de companii, dar unele dintre ele sunt companii de stat mari. Diferentierea TVA afecteaza trezoreria companiilor, mai ales la inceputul implementarii ei, astfel ca aceste companii au blocat resurse importante pe care le-au transferat in contul de TVA la care nu mai pot umbla pana la regularizare.

Nu in ultimul rand, as adauga faptul ca banca centrala a efectuat niste operatiuni valutare masive in ultima perioada care au sterilizat cantitati importante de lei (dupa ce masa monetara si-a dublat volumul din 2014 pana astazi).

Practic, in intentia de a tempera deprecierea, banca centrala a vandut o cantitate masiva de valuta pe piata (circa 1.5 miliarde euro) din rezerva internationala, cel putin asa lasa sa se inteleaga, daca studiem evolutia rezervelor internationale din ultimele luni.

Ne putem astepta la o depreciere a leului?

Cursul de schimb face si el parte din problema. Daca tu inunzi piata acum din nou cu lichiditate usor de accesat de catre banci si ele au posibilitati limitate de plasament, acesti lei vor atinge intr-o masura sau alta si piata valutara.

O cantitate suplimentara de lei pe fondul unei cantitati de valuta in scadere nu poate duce decat la depreciere, oricate resurse ar consuma banca centrala sa sustina cursul.

A fost mentinut ROBOR la un nivel artificial multa vreme?

Da, politica monetara foarte relaxata din ultima perioada a presupus reducerea semnificativa si constanta a dobanzii de interventie a bancii centrale.

Aceasta dobanda este perceputa de banca centrala pentru finantarea pe termen scurt si foarte scurt a bancilor comerciale si ea da masura costului lichiditatii in sectorul bancar. Reducerea a fost cu intentia de a impulsiona investitiile publice si private, insa ea are si un efect inflationist care va impinge dobanzile la loc in sus, ceea ce se si vede ca se intampla.

Efectul aceste politici monetare relaxate este unul foarte periculos: dobanzile la depozitele in lei au scazut semnificativ, fiind, in multe cazuri, chiar negative. In aceste conditii economisirea este serios zdruncinata, calitatea capitalului este viciata, capitalul natural fiind inlocuit de bani produsi din nimic.

Pretul artificial scazut al dobanzilor ne indeamna sa ne imprumutam mai mult si sa ne imprumutam pe termene mai mari, creditele devin subprime, adica se acorda unora mult mai usor, fara a mai fi corelate cu capacitatea reala a acestora de rambursare ulterioara.

Cum interpretati masurile luate de BNR si, in premiera cred, anuntarea publica a unei interventii? Este un semn ca lucrurile sunt, de fapt, foarte grave?

Sunt grave pentru ca dobanzile care cresc arata niste dezechilibre macroeconomice clare: statul gaseste tot mai greu lichiditati si resurse care sa acopere cheltuielile sale, dintre care cele mai multe nu au nicio legatura cu investitiile, ci stimuleaza pur si simplu consumul si expansiunea creditului.

Preturile cresc si pe fondul unei economii private care nu este lasata in pace sa produca la nivelul unui consum stimulat artificial de cresterile salariale promise. Importurile expandeaza periculos de mult deficitul comercial extern pe acelasi fond al unui consum local in crestere ce nu isi gaseste acoperirea in productia interna. Datoria publica s-a dublat in ultimii ani, fara ca ea sa se regaseasca intr-un numar mai mare de kilometri de autostrada.

Statul nu inseamna doar pensii si salarii. In primul rand el inseamna investitii menite sa sporeasca calitatea vietii contribuabililor care finanteaza statul. Degeaba cresti exponential salariile medicilor, daca ei nu au unde sa utilizeze un RMN sau daca nu au cu ce sa opereze.

Salariile nu trebuie crescute bezmetic fara sa iei in calcul si indicatori de performanta / calitate. In plus, sistemul trebuie sa se corecteze masiv pe partea de pensii speciale si alte privilegii de acest gen.

Masurile luate de BNR sunt temporare, pe termen foarte scurt si daca nu sunt urmate de reforme reale pe partea de guvernare, nu facem nimic. Dimpotriva, plusul de lichiditate infuzat de banca centrala cu generozitate se va intoarce tot impotriva noastra.

Cred ca aratam cum aratam si pentru ca, de prea multe ori, am gasit solutii monetare la probleme care nu se rezolva cu asa ceva. Tiparnita nu poate fi pe termen lung panaceu la toate problemele noastre.

Sunt voci care sustin ca dl Isarescu ar fi facut jocul guvernului.

Mie mi se pare ca banca centrala cedeaza, in ultima perioada, prea usor presiunilor guvernamentale. Ideea din spatele independentei bancii centrale tocmai acest lucru incearca sa il puncteze. Banca centrala nu trebuie sa fie presata de factorul politic sa dea drumul la robinetul de bani prea usor.

Ori, daca ne uitam in ultimii ani, vedem ca banca centrala a facut sistematic acest lucru. Si a incurajat bancile comerciale, prin politica monetara, sa devina principalii finantatori ai statului, cu deficitele si cu risipa sa. Politica monetara relaxata a bancii centrale corelata cu lipsa de viziune si de reforme in plan guvernamental ne-au dus catre punctul in care ne aflam astazi.

Paradoxal, suntem tara cu cea mai mare crestere economica din UE, dar nu reusim sa convertim deloc aceasta crestere in dezvoltare economica durabila.

Spuneati ca masurile se pot intoarce impotriva noastra. In ce fel?

Tiparnita nu e o solutie si nici nu e corecta, pentru ca ea diminueaza sistematic din puterea de cumparare a veniturilor noastre. Tiparnita are un efect redistributiv similar taxelor, dar mult mai ascuns si mult mai greu de perceput.

Din pacate, aceasta redistributie facuta prin tiparnita s-a facut, in ultimii ani, dinspre sectorul privat catre un stat complet ineficient si nereformat. In plus, redistribuirea prin tiparnita s-a adaugat noianului de taxe si suprataxe care gatuie si mai mult economia reala si care se dovedesc, culmea!, insuficiente pentru aceste guverne resursofage.

Exista teama ca, in pofida acestei interventii, ROBOR ar putea ajunge la sfarsitul anului in jur de 4%. La ce va asteptati dvs?

Doua elemente din dobanda sustin din plin aceasta ipoteza: riscul sistemic in crestere si inflatia in crestere. Daca preturile vor continua sa creasca semnificativ pe final de an si inflatia va urca catre 3%, aceasta valoare va fi automat inclusa in dobanda. Cel care imprumuta se asteapta ca atunci cand primeste banii inapoi sa ii primeasca la aceeasi putere de cumparare.

Toamna si, mai ales, iarna au o sezonalitate naturala a preturilor. Preturile cresc mai ales la produsele alimentare. Dar acum avem si aceasta crestere de preturi prin suprataxare la combustibili sau prin liberalizarea pietei la gaze, energie. Cresterea de preturi vine si pe fondul unei cereri stimulata de credit si de veniturile in crestere.

Daca guvernul nu va incheia anul in regula pe partea de deficit, riscul sistemic va adauga noi puncte procentuale acestei dobanzi de referinta.

Ce mai poate face pentru a reusi sa tina deficitul sub control?

A taiat deja masiv de la investitii si continua sa o faca. Daca anul acesta se anunta ca fiind anul fondurilor europene trebuie sa ne luam adio de la ele. Statul a ajustat masiv aceste cofinantari transferand banii spre pensii si salarii. Probabil va face la fel si la anul, cheltuielile de care vorbim fiind asimilate costurilor fixe, odata ce le cresti nu mai ai ce face, le vei sustine in toate bugetele care vor urma.

Am intrat intr-o spirala de criza, comparabila cu anul 2008-2009 sau cu situatia Greciei?

Eu zic ca da. Pe ce ma bazez:

Datoria publica s-a dublat in ultimii 4-5 ani. Daca in 1995 ea era de 65 euro/locuitor, in 2015 a depasit 3.100 de euro. O familie cu 2 adulti si 2 copii are in momentul de fata o datorie acumulata de stat de 12.000 euro fara a primi mare lucru in schimbul ei in acest interval.

Si aceasta datorie continua sa se acumuleze exponential. Ea nu se poate stinge decat prin taxe viitoare mai mari sau prin inflatie mai mare.

Datoria publica a unei tari emergente cum este Romania nu poate atinge ponderea similara unei tari dezvoltate, SUA de exemplu, pentru ca leul nu este o moneda internationala. Daca vrem sa stingem datoria prin tiparnita nu vom putea transfera mare lucru in exterior catre detinatorii internationali de lei pentru ca ei nu exista.

La fel ca grecii, continuam sa acumulam deficite, circa 70 miliarde de euro intre 1995 si 2015, transferate sistematic catre datoria publica, fara ca ea sa insemne si investitii publice de calitate. Daca datoria publica s-a dublat in ultimii ani nu putem spune acelasi lucru despre kilometrii de autostrada.

E doar o chestiune de timp pana cand un stat ce acumuleaza masiv datorii si deficite pentru a plati privilegii, pensii si salarii - multe dintre ele speciale - va intra in colaps. 
 

 

Galerie foto și documente


Prof univ dr Cristian Păun


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 UPDATE / Raed Arafat, șeful DSU, a afirmat, într-o declarație oficială, că informația prezentată de Digi 24 este…

2 COVID-19 a suferit 10 mutaţii / Tinerii nu sunt imuni la coronavirus

3 ULTIMA ORĂ / Guvernul a modificat statutul poliţiştilor şi militarilor: se întrerup concediile de odihnă, se sus…

4 Masonul din spatele birtului care a vândut statului 1,7 milioane de măști a încheiat 16.290 de contracte cu st…

5 Crucea Roșie a importat un milion de măști ca să le doneze. Statul le-a blocat în vamă / „I-au pus cu capul pe c…

recomandări

Te ia DNA: ISU

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Ce se întâmplă când o rachetă lovește 45 de straturi de geam antiglonț