INTERVIU Ministrul britanic James Cleverly: Presiunea internaţională asupra lui Vladimir Putin trebuie menţinută
Presiunea internaţională asupra preşedintelui rus Vladimir Putin trebuie menţinută până când vom putea vedea oamenii din Ucraina din nou liberi, declară ministrul britanic de stat pentru Europa şi America de Nord, James Cleverly, într-un interviu pentru AGERPRES.
Demnitarul britanic, care a început luni o vizită de două zile în România, afirmă că autorii crimelor de război din Ucraina vor trebui să răspundă în faţa justiţiei, iar liderul de la Kremlin să înţeleagă că vor exista consecinţe pentru agresiunea militară contra ţării vecine.
Pe de altă parte, ministrul britanic salută relaţiile foarte bune dintre Bucureşti şi Londra, atât în cadrul NATO, cât şi în plan bilateral, numind România un partener ''important, apropiat şi cu adevărat bun'', mai ales în contextul conflictului din Ucraina.
Totodată, James Cleverly subliniază că Londra este decisă să fie un partener de apărare solid în NATO şi că succesul Uniunii Europene, organizaţie din care Regatul Unit nu mai face parte, este şi în interesul naţional al ţării sale.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Domnule ministru, după trei luni de la începerea războiului din Ucraina, lucrurile în teren par să fi intrat într-o fază de război mai tradiţional. Preşedintele Vladimir Putin a crezut că invazia sa va fragmenta democraţiile occidentale, în schimb statele membre NATO şi alte ţări democratice s-au dovedit a fi unite solid împotriva agresiunii ruse. În acest context, puteţi anticipa când şi cum se va încheia acest război?
James Cleverly: Cred că predicţiile sunt dificil de făcut şi pot suna periculos, dar ceea ce vedem este răspunsul colectiv, atât în interiorul NATO, în interiorul Uniunii Europene, cu Regatul Unit şi Uniunea Europeană, cât şi în Statele Unite, Japonia, Coreea de Sud şi o serie de alte ţări din întreaga lume. Am lucrat cot la cot într-adevăr şi am devenit prieteni mai apropiaţi şi aliaţi mai puternici, ca urmare a agresiunii lui Putin asupra Ucrainei.
În Regatul Unit, suntem foarte mândri de sprijinul militar pe care l-am dat ucrainenilor. Aici, în România, există un sprijin umanitar imens, sunt primiţi un număr mare de refugiaţi şi tocmai am vorbit cu o serie de organizaţii neguvernamentale care sprijină refugiaţii ucraineni aici, în România.
Aşadar, nu putem prezice exact ce se va întâmpla. Ceea ce trebuie să facem este să rămânem hotărâţi, trebuie să rămânem uniţi. Trebuie să îi sprijinim în continuare pe ucraineni, întrucât ei se apără. În Regatul Unit facem acest lucru cu ajutor militar şi ajutor umanitar, alte ţări ajută în diferite moduri. Dar trebuie să continuăm să lucrăm cot la cot pentru că nu îi putem permite lui Vladimir Putin să aibă succes strategic în această invazie. Trebuie să îi ajutăm pe ucraineni să se apere.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Cât de eficiente credeţi că sunt sancţiunile pe care Occidentul le-a impus contra Rusiei, luând în considerare faptul că un embargou total asupra petrolului şi gazului rusesc pare extrem de improbabil? Este Europa pregătită să schimbe rapid şi total actuala dependenţă de livrările de gaz rusesc?
James Cleverly: Unul dintre lucrurile pe care le-am văzut este că un număr de ţări iau decizii foarte curajoase atunci când vine vorba de sancţiuni. O serie de ţări europene care se bazează masiv pe petrolul şi gazul ruseşti au sancţionat Rusia ştiind că Rusia urma să riposteze prin limitarea livrărilor de energie, şi totuşi ele au făcut acest lucru.
Ştim că sancţiunile îi afectează capacitatea lui Vladimir Putin de a duce războiul şi că el vrea ridicarea acelor sancţiuni. Dar, de asemenea, vedem că o mulţime de ţări afirmă că vor continua presiunile economice asupra lui Putin până când el va încheia această agresiune împotriva Ucrainei.
Şi cred că unul dintre celelalte lucruri extrem de importante pe care trebuie să le reţinem este acela că sancţiunile nu sunt impuse alimentelor, producţiei de alimente sau transportului de alimente. Acestea sunt lucruri cărora le permitem să circule liber pentru că ştim că exporturile de cereale, de exemplu, sunt cu adevărat importante.
Aşadar, presiunea pe care o vedem în multe părţi ale lumii este un răspuns direct la invazia lui Putin şi nimic altceva. Trebuie să rămânem fideli acestui lucru. Trebuie să menţinem presiunea până când putem vedea oamenii din Ucraina liberi din nou.
AGERPRES: Din câte ştim, Regatul Unit a intenţionat să trimită o echipă de experţi în Ucraina - via Polonia - pentru a ajuta la investigarea crimelor de război comise acolo. Care sunt rezultatele preliminare ale activităţii lor în Ucraina?
James Cleverly: Pentru moment, încă ne aflăm la început. Unul dintre lucrurile pe care le-am spus absolut clar este că aceste crime împotriva civililor, aceste încălcări ale dreptului umanitar internaţional, ceea ce pare a fi ţintirea intenţionată a civililor şi a infrastructurii civile nu trebuie să fie ignorate şi că soldaţii care comit aceste crime vor fi aduşi în faţa justiţiei, iar comandanţii lor vor fi traşi la răspundere. În cele din urmă, Vladimir Putin va trebui să înţeleagă că lumea priveşte ce se întâmplă şi că vor exista consecinţe.
Noi susţinem strângerea de probe. Sprijinim Curtea Penală Internaţională cu asistenţă tehnică şi, de asemenea, cu asistenţă financiară. Şi lumea e unită asupra acestui lucru, asupra faptului că oamenii care comit aceste acte vor fi traşi la răspundere. Acest lucru este absolut corect.
Şi mesajul pe care l-aş trimite comandanţilor militari din teren şi soldaţilor individuali: dacă vi se spune să încălcaţi dreptul umanitar internaţional, să comiteţi atrocităţi, să comiteţi crime sau violuri, voi nu trebuie să faceţi aceste lucruri, aveţi dreptul de a spune 'nu'!
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Referitor la Brexit, Regatul Unit şi Uniunea Europeană par să se afle într-un impas legat de Protocolul privind Irlanda de Nord. Săptămâna trecută, ambasadorul UE Joao Vale de Almeida a afirmat că Uniunea Europeană nu va da un nou mandat negociatorului UE pentru Brexit, Maros Sefcovic. De asemenea, premierul irlandez Micheal Martin a acuzat guvernul britanic că acţionează ''prea mult într-o manieră unilaterală'' în legătură cu Protocolul privind Irlanda de Nord. Care sunt opţiunile la care lucrează guvernul dumneavoastră pentru a reduce aceste tensiuni?
James Cleverly: Ei bine, dorim să avem o relaţie economică bună cu Uniunea Europeană. Şi asta include foarte mult Irlanda, care este, evident, vecinul nostru foarte apropiat. De asemenea, vrem să ne asigurăm că menţinem integritatea ţării noastre şi asta include Irlanda de Nord.
În momentul de faţă, Protocolul nu funcţionează. Şi putem vedea că nu funcţionează pentru că în Irlanda de Nord guvernul delegat încă nu a fost format. Comunităţile unioniste nu nominalizează oameni care să facă parte din acel executiv, ceea ce expune riscului Acordul din Vinerea Mare. Şi trebuie să recunoaştem că trebuie să facem ceva pentru a schimba acest lucru.
M-am întâlnit cu ministrul de externe (britanic, Liz Truss, n.red.), m-am întâlnit periodic cu Maros Sefcovic şi echipa sa, ne înţelegem foarte bine cu ei. Şi credem că o schimbare limitată a mandatului său ar proteja piaţa unică, ar proteja integritatea Regatului Unit şi ar proteja Acordul din Vinerea Mare.
Aşadar, dorim să continuăm să discutăm şi vom continua să discutăm. Suntem flexibili şi sperăm că Uniunea Europeană va continua să fie flexibilă. Şi sperăm să ajungem la un acord, şi asta curând, ceea ce ne va permite apoi tuturor să ne concentrăm pe alte chestiuni importante care au loc în lume.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
AGERPRES: În legătură cu noul proiect al preşedintelui francez Emmanuel Macron privind o comunitate politică europeană, şefa diplomaţiei britanice Liz Truss a afirmat recent că este favorabilă structurilor actuale care funcţionează cu succes, precum G7 şi NATO. Macron a explicat că respectiva comunitate politică europeană ar fi complementară aderării la UE şi nu o alternativă la aceasta. Care este opinia dumneavoastră pe acest subiect?
James Cleverly: În esenţă, structurile interne ale Uniunii Europene sunt o problemă a UE, iar noi am părăsit UE. Vrem ca toate ţările din Uniunea Europeană să aibă succes. Credem că este important pentru pacea şi securitatea în Europa. Şi este, de asemenea, în interesul naţional al Regatului Unit ca Uniunea Europeană să aibă succes şi să prospere. Simţim că organizaţii ca NATO joacă o funcţie incredibil de importantă, la fel şi G7. Şi nu am dori să vedem că se întâmplă ceva care face ca succesul viitor al acestor organizaţii să fie expus riscurilor.
Este bine de ştiut poziţia pe care preşedintele Macron a adoptat-o, e bine că el recunoaşte cât de importante sunt aceste instituţii internaţionale. Regatul Unit este deplin hotărât să fie un partener european puternic, un partener de apărare solid în NATO şi un partener economic solid pentru lume în cadrul G7.
Ele (instituţiile internaţionale, n.red.) funcţionează, au arătat în răspunsul la invazia rusă în Ucraina că lucrează foarte, foarte bine şi pot lucra foarte rapid. Şi acest lucru va rămâne întotdeauna o prioritate pentru Regatul Unit. Am dori să vedem mereu lucruri care ar consolida cu adevărat acest succes şi asta va fi întotdeauna prioritatea noastră.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Cum caracterizaţi actualele relaţii dintre Regatul Unit şi România şi cum cooperează cele două ţări în calitate de membre ale NATO?
James Cleverly: Ne bucurăm de o relaţie foarte, foarte bună cu România. Şi cred că unul dintre lucrurile pe care doresc să le fac în cadrul acestei călătorii este să spun 'mulţumesc' României, românilor şi, într-adevăr, guvernului român, atât ca partener de apărare în NATO, cât şi ca ţară care găzduieşte mulţi refugiaţi ucraineni, o ţară care lucrează îndeaproape cu Regatul Unit în combaterea traficului de persoane şi a altor infracţiuni internaţionale. România se dovedeşte a fi, iar şi iar, un partener cu adevărat, cu adevărat bun. Şi acesta este cazul în special acum, cu toate aceste presiuni suplimentare pe care invadarea Ucrainei vi le-a impus ca ţară.
Dar, de asemenea, ceea ce vreau să fac este să le amintesc britanicilor cât de valoroasă este această relaţie şi astfel, ca parte a călătoriei mele, în următoarele două zile, să le transmit britanicilor că România este un partener important şi apropiat. Numeroşi români - noi estimăm că probabil un milion de români trăiesc în Regatul Unit - fac parte din societatea britanică, sunt prietenii noştri, vecinii noştri, colegii noştri de muncă.
Şi de asemenea, pentru mine, este ocazia de a celebra această relaţie, în vremuri dificile, o oportunitate pe care doresc să o fructific şi acesta este în mare parte motivul pentru care mă aflu aici astăzi şi mâine (luni şi marţi, n.red.). AGERPRES/ (A - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
