INTERVIU Sorin Bușe: Avem bani pentru achiziționarea de material rulant; intenționăm închirierea a 300 de vagoane de călători, pe termen scurt

Ministerul Transporturilor are bani pentru achiziționarea de material rulant, iar Autoritatea de Reformă Feroviară pregătește documentele pentru licitație, însă procedurile se vor finaliza probabil în 2018, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Transporturilor, Sorin Bușe.

Potrivit acestuia, până când vor fi cumpărate vagoane noi, se intenționează închirierea a 300 de vagoane de călători care să poată fi folosite pe termen scurt, în special pe rutele importante, precum Constanța sau Predeal, care atrag foarte mult trafic.

Ministrul Transporturilor a vorbit și despre proiectele pe care și le-a asumat de la preluarea portofoliului, în urmă cu cinci luni, despre deblocarea unor proiecte de autostrăzi și despre compania aeriană de stat TAROM.

AGERPRES: Puteți să prezentați un bilanț al activității Ministerului Transporturilor în acest an?
Sorin Bușe: Pot să prezint un bilanț, dar aș vrea să mă focalizez totuși, cred că este mai corect, pe perioada mea de mandat, care are cinci luni. Are o legătură și cu predecesorul meu. Pot să spun că, înainte să ajung eu aici, prin OUG 7 din luna iunie, s-au deblocat legal o serie de proiecte — pentru că era într-adevăr un blocaj extraordinar la nivel de autorizații de construire, acorduri de mediu, care angrenau întârzieri, litigii financiare între noi și consultanți, era așa... o chestie foarte complicată și acea ordonanță de urgență a permis deblocarea.

Eu am ajuns după ce predecesorul meu trecuse această OUG, dar, practic, nu se începuse încă (aplicarea sa — n. r.). Și, atunci, a fost nevoie de un efort foarte mare, împreună cu toată echipa, să redemarăm proiecte și este foarte greu, pentru că multe dintre aceste proiecte fuseseră oprite un an sau doi. Constructorii — partenerii noștri — nu mai aveau oameni, unii plecaseră prin alte părți, prin alte țări, erau lucruri în litigiu între noi și ei și nu erau lucrurile albe și negre. Dar, printr-un efort foarte mare, foarte susținut, dar mai ales mergând și discutând și acolo cu ei, văzând situația în teren, discutând și aici, am deblocat. Am avut discuții directe cu toți partenerii și, cu o singură excepție, toți au reacționat satisfăcător sau foarte bine la parteneriatul pe care l-am propus. Am propus: 'Hai să nu ne uităm înapoi cu mânie! Hai să ne uităm cu determinare în viitor!". Asta a fost premisa pe care am plecat și rezultatele se văd și mai ales or să înceapă să se vadă. Eu vă spun cinstit că ceea ce facem noi acum o să se vadă foarte mult la anul și în 2018, dar eu mă bucur — nu îmi pare rău, lucrurile care trebuie făcute trebuiau făcute pentru țară — mă bucur că se fac, indiferent de cel care o să fie. Este irelevant pentru cetățean cine le inaugurează, important e să se facă.

AGERPRES: Pregătiți câteva inaugurări săptămâna viitoare. Care sunt acestea?
Sorin Bușe: Am deblocat proiectele care deja erau începute, dar erau altele care, practic, nu erau începute. Au fost trei proiecte, de fapt, pe care mi le-am asumat eu de la început, personal. De fapt, unul mi-a fost dat de Guvern: este vorba despre DN 76, de calea de rulare. Al doilea, foarte clar, Orăștie — Sibiu — repararea gropii — și al treilea a fost centura de nord DN 7. Acestea au fost cele trei proiecte pe care mi le-am asumat eu. Între timp am adăugat și altele — sunt mult mai multe pe care mi le-am asumat—, dar astea au fost inițiale.

De ce este important de vorbit despre Orăștie-Sibiu? Să știți că dacă CNAIR (Compania Națională de Administrare a Instrastructurii Rutiere — n.r.) nu și-ar fi asumat lucrările în regie proprie, s-ar fi intrat în licitație în iulie, noi acum încheiam licitația și începeam contestațiile. Deci, cel puțin sezonul ăsta, noi încă discutam de groapă și de ce nu se repară. Faptul că CNAIR a avut curajul, și nu îndemnați de mine, ăsta a fost curajul lor colectiv de a-și asuma acest proiect, ne-a deschis nouă o poartă spre alte lucruri despre care o să vorbim în continuare.

Al doilea proiect pe care l-am luat personal a fost DN 76, Oradea — Deva, de 160 de kilometri. Drumul acesta, nu știu dacă ați fost pe el, dacă ar fi fost acolo un război sau un bombardament nu putea să arate mai rău. Eu nu am văzut așa ceva pe unde am fost în lume. A fost un drum care nu fusese proiectat pentru așa ceva și fusese făcut până în anii '50. Apoi, faptul că a fost trafic foarte greu, drumul nefiind proiectat pentru așa ceva, s-a deteriorat foarte mult și a fost foarte greu de lucrat sub trafic.

Nici eu nu știam ce înseamnă o casetă. Înseamnă o groapă adâncă de cinci metri și lungă de 200-300 de metri în care te pierzi, atât trebuie săpat ca să refaci fundația, să o faci ca lumea ca să poată merge și tirurile și tot ce se poate. Și au trebuit făcute casetele astea alternate în așa fel încât să se poată cumva circula, dar să se poată și lucra. Și treburile astea au fost infernale pentru localnici. Singura modalitate era să pună stopuri, iar la un moment dat erau opt stopuri. Stăteai mult, a fost infernal. Ultimul stop a fost scos ieri. Noi ne-am angajat la sfârșit de noiembrie (să deschidem traficul — n. r.), calea de rulare a fost de fapt gata ieri (luni, 5 decembrie) cu ultimul stop. Au fost niște motive obiective și pentru astea cinci zile de întârziere, dar, sincer să fiu, la un proiect care a început din 2008 și pe care am reușit să îl terminăm în cinci luni — lumea nu credea — ar fi pe undeva păcat să vorbim de 2-3 zile de întârziere, cum s-a întâmplat și cu Sibiu-Orăștie, dar mulți fac caz de chestiile astea.

Altceva vreau să spun: dacă nu făceam așa, încă se mai discuta despre acest drum, de acum încă 5-10 ani tot vorbea lumea și tot nu se făcea. Iar deschiderea a venit tot de la CNAIR. A fost o porțiune unde o companie a fost falimentară și, atunci, ei au luat din nou în regie proprie, să facă prin reciclare. Și, din nou, asta a reîncurajat cumva toată echipa. Era o situație foarte complicată între noi cu un furnizor, era o situație foarte tensionată, aproape ostilă între toate părțile — societatea civilă care nu mai suporta, era într-un război aproape deschis cu CNAIR, CNAIR cu furnizorii etc... Și acum s-a ajuns să se lucreze în echipă.

Acum se circulă pe DN 76 fără stopuri. Mai trebuie făcute rigole, parapete, dar astea se vor termina la primăvară. Vor mai fi niște lucrări, dar nu în zona locuită, pe la Vârfurile, adică undeva între Vașcău și Deva, unde lucrările sunt mai complicate. Au fost și niște alunecări de teren, au fost și unele situații în care unul dintre partenerii noștri a cedat o creanță, a blocat un pic lucrările, a trebuit cumva să le deblocăm...apar lucruri la care nici nu te gândești că au de-a face cu drumurile, dar s-au rezolvat.

Și acum eu le-am cerut două lucruri: în primul rând să se circule fără aceste stopuri, să se circule în siguranță și să nu lase nimic descoperit, neterminat, care să poată cauza ori inconveniență ori un risc în trafic.

AGERPRES: Care este situația autostrăzilor aflate în construcție?
Sorin Bușe: Se vor întâmpla două lucruri: în 2017 o să reușim să închidem foarte multe dintre aceste tronsoane: Lugoj-Deva, Sebeș-Turda, Târgu Mureș — Ogra, dar, din multe condiții obiective și subiective, or să fie tronsoane. Ce o să se întâmple în 2018: aceste tronsoane or să fie conectate. Deci, vom avea un fel de minirețea, care de acolo poate să crească în viitor.

Vor fi cam 117 kilometri care sunt clari și pe restul, până la 150 km, va trebui să lucrăm cu intensitate, cum am făcut-o și până acum. Deci, vor fi 150 de kilometri, din nou cu condiția să existe determinare. Trebuie determinare, de a învăța să depășești obstacole, de a găsi motive sau moduri pentru a se face în loc de motive pentru ce nu se poate face, pentru că obstacole sunt peste tot în lume, oriunde. Dar ce trebuie să învățăm noi este să fim mai activi. Adică, mai întreb pe câte cineva: 'Ce-ai făcut?' 'Am trimis adresă'. 'Păi, n-ai făcut nimic, nu trimisul adresei. Spune-mi fizic ce ai făcut!' E o mentalitate pe care trebuie să o schimbăm cu toții.

Și, sincer să fiu, mai este și altă treabă cu care încă nu m-am obișnuit: respectarea termenelor. Eu nu sunt obișnuit cu nerespectarea termenelor. Eu nu le inventez și nici măcar nu le impun. Întreb când este gata. Mi se spune 15. Eu mai îmi dau încă două săptămâni — cam știu. Ei, exact când este 1 (ale lunii — n. r.) tot se mai întâmplă de mai intervine câte ceva, câte o oră, câte o zi — două, cu tot felul de explicații, unele valabile, altele nu. Din nou, am spus-o, dar o repet: în 14 ani la Toyota nu s-a întârziat o zi o dată. Și am făcut lucruri foarte complicate și acolo.

AGERPRES: Care este etapa în care se află autostrada Comarnic — Brașov?
Sorin Bușe: CNAIR a inițiat demersurile necesare lansării procedurii de achiziție publică pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție a lotului 1 Comarnic — Predeal, lotului 2 Predeal — Cristian și drum de legătură.

Pentru lotul 1 Comarnic — Predeal, Comisia de evaluare a anulat procedura de licitație deschisă organizată pentru atribuirea contractului. Acesta este de câțiva kilometri, dar pentru loturile 2, 3 și 4, care reprezintă marea porțiune, noi sperăm să semnăm contractul săptămâna aceasta.

AGERPRES: Când ar putea începe lucrările efective la această autostradă?
Sorin Bușe: Asta nu aș putea să vă spun până când nu se semnează contractul. Pentru faptul că a durat atât de mult au mai fost necesare niște negocieri cu partenerul nostru și prefer să vă confirm după ce semnăm cu el. Dar vreau să vă spun că s-a insistat foarte mult și pe asta ca să o deblocăm, iar eu zic că am deblocat-o și că de săptămâna viitoare avansăm și cu acest proiect.

AGERPRES: Ce ne puteți spune despre proiectul autostrăzii spre Belgrad?
Sorin Bușe: Există finanțare în cadrul programului de cooperare transfrontalieră România-Serbia. Noi avem în Master Plan — și asta este bine — o avem, dar este un drum la nivel Eurotrans. Dar noi acum facem un studiu de fezabilitate. Suntem aproape siguri, pentru că știm ce este pe zona aia, nu are cum să rămână Eurotrans. Când se fac aceste studii de fezabilitate se calculează traficul, impactul...traficul în principal. Știm ce trafic este acolo și părerea mea este că se va califica cel puțin la drum expres, dacă nu chiar la autostradă. Asta este părerea mea personală, dar lăsăm numerele să vorbească.

Acest proiect a fost lansat în licitație pentru studiul de fezabilitate, care o să determine și traseul, traseul determină banii și programul. Însă, lucrul bun pe care sincer să fiu vrem să-l facem pentru timișoreni este că am lansat proiectul Centurii de sud. În acest proiect vom îngloba partea de nord, în așa fel încât să aibă o Centură completă. Vom avea legătură cu autostrada A1 și, în felul acesta, am rezolvat unul dintre marile orașe ale României complet cu legătura cu autostrăzi și cu o centură completă.

AGERPRES: Cât timp v-ar lua să rezolvați problema Timișoarei?
Sorin Bușe: Depinde de studiul de fezabilitate. Partea de sud, dacă nu mă înșeală memoria, are termen 2019. Depinde foarte mult de acest studiu de fezabilitate ca să putem avea datele complete. A fost lansată licitația pentru studiul de fezabilitate pentru partea de nord.

AGERPRES: Avem bucăți de autostrăzi, dar nu avem toalete, avem spații de servicii, dar nu avem servicii. Ce facem în această privință?
Sorin Bușe: La asta cred că nu ar trebui să vă răspund eu, cred că ar trebui să întrebați la CNAIR. Eu pot să vă spun doar atât: că nu este bine, nu este în regulă, că întreb și eu cu aceeași intensitate, cu aceeași presiune, dar detaliile cred că trebuie să vină de la Companie (compania de drumuri — n.r.).

AGERPRES: În altă ordine de idei, săptămâna viitoare inaugurați Magistrala 4 de metrou?
Sorin Bușe: Da. Pe 19 este programată această inaugurare. Așa este. Încă menținem acea zi, mi-a fost confirmată astăzi, avem un comandament zilnic unde urmărim toate aceste proiecte.

AGERPRES: Au apărut în presă informații potrivit cărora Ministerul Transporturilor pregătește un proiect pentru reorganizarea CFR SA și împărțirea societății în două companii, după modelul CNADNR. Puteți să ne spuneți ce se urmărește prin acest proiect?
Sorin Bușe: Nu pregătește. Au fost niște discuții, sincer să fiu, nici măcar la nivel de secretar de stat, care au căpătat altă amploare. Ei au văzut modelul CNAIR și s-au gândit că.... Părerea mea a fost: Nu, facem CNAIR-ul, vedem cum merge, capitalizăm și, dacă este, atunci vedem, dar deocamdată nu.

Mai este și alt motiv: CFR este, totuși, foarte, foarte complexă și nu este atât de ușor de făcut precum drumurile. Complexitatea este foarte mare și nu atât de vizibilă. Din acest motiv, a fost condiție ex-ante pentru noi, pe care am îndeplinit-o: am creat Autoritatea de Reformă Feroviară. Așa cum o vedem noi și cum a văzut-o și Comisia Europeană, este făcută din oameni care vin din acest mediu, dar sunt distantați, nu fac parte din sistem, care pot lua niște decizii independente, nefiind implicați în operațional. Ceea ce le cer eu este să analizeze sistemul, nu verigile. Sistemul este un cuvânt folosit foarte, foarte mult. De exemplu, la Toyota, unde lucram, din cinci cuvinte unul era 'sistem'. O să vă dau un exemplu practic: oamenii mă întreabă și începem să vorbim despre podețe, despre tot felul de lucruri care se fac sau nu se fac. Dar, până la urmă, pe cetățean, pe călător ce-l afectează? Două lucruri: confortul în vagon și cât durează. Restul, că l-a făcut acolo, că nu l-a făcut...degeaba ai făcut bucata asta, când după aia se stă la un stop o jumătate de ceas.

La asta mă aștept eu de la Autoritatea de Reformă Feroviară: să aibă această viziune sistemică.

Ei sunt, de asemenea, responsabili cu achiziționarea materialului rulant. De câțiva ani de zile nu s-a mai cumpărat nimic. Acum sunt (bani — n.r.) și o să înceapă (achizițiile — n. r.), dar, din nou, trebuie procedurile, trebuie — ei numesc asta fezabilitate, dar nu e ca la drumuri — licitație și intrat în această fază. Să vă dau două exemple concrete: vagoanele. Anul trecut, erau 800 și ceva de vagoane. Acum sunt 1.100. Unele au fost reparate și aduse la nivel, dar ar mai fi nevoie de vreo 300 de vagoane pentru călători. Ce dorim să facem este să închiriem pe termen scurt — de fapt în acest moment Autoritatea de Reformă Feroviară pregătește documente pentru licitație pentru achiziționarea pe termen lung (de material rulant — n. r.), dar o să dureze și probabil asta va fi în 2018. Dar, între acum și până în 2018, când or să fie cumpărate vagoane noi și moderne, sunt companii care închiriază și închiriem echivalentul a 300 de vagoane care să poată fi folosite pe termen scurt, mai ales pe coridoarele acestea mari, pe rutele importante, fie că este vorba de Constanța ori de Predeal, care atrag foarte mult trafic. Acesta este un exemplu de abordare sistemică și de alt mod de a privi lucrurile.

Un alt doilea exemplu: i-am rugat să vadă ce se poate face pentru călător. Au făcut așa că pot să vă spun: pe București — Cluj Napoca și retur va fi un drum de 9 ore și 30 de minute în 2017, în condițiile în care în prezent drumul este de 11 ore. O oră și jumătate, care contează. București — Iași și retur, 6 ore în 2017 față de 6 ore și 40 de minute, deci 40 de minute. București — Suceava, 5 ore 40 de minute, față de 6 ore și 40 de minute.

Dincolo de acești timpi, important este demersul, pentru că acum acesea au fost lucrurile vizibile, dar vreau să se uite cu mare atenție și la coordonare. Să vadă unde este posibil și cum pot fi coordonate aceste trenuri în așa fel încât pe rutele, mai ales pe cele lungi, care au trafic foarte mare, să fie redus timpul de transport și să fie crescut confortul călătorului.

AGERPRES: În Mersul trenurilor se introduseseră și întârzierile pe care le înregistrau în mod curent unele trenuri. Sunteți sigur că se vor respecta acești timpi și nu vor veni aceste trenuri cu întârziere și vom ajunge de unde am plecat?
Sorin Bușe: E un punct valid. Pe Iași și pe Suceava probabil că nu, pentru că le-am cerut o analiză sistemică de ce sunt aceste întârzieri, analiză care nu s-a mai făcut. Și așa, numai la prima vedere, dar vă spun foarte superficial, practic, sunt foarte multe lucrări de reabilitare mai ales pe partea de vest și după părerea mea nu sunt încă bine coordonate. Am să vă dau încă un exemplu, de care am rămas uimit. Practic, acum, pentru că ei (CFR SA — n. r.) subcontractează anumite lucrări, contractele actuale nu prevăd lucrul pe timpul nopții. De ce? Hai, poate nu iarna, dar vara? De ce, că se lucrează și pe șantiere și există și terenuri speciale, nu încurcă traficul, poate fi coordonat. Le-am cerut ca în contractele care vor fi semnate de acum înainte să prevadă ca aceste companii contractoare să lucreze cum se lucrează peste tot în lume, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Bineînțeles, în așa fel încât să afecteze cât mai puțin traficul.

Astea sunt lucrurile pe care eu, venind din altă parte, le văd altfel și le doresc schimbate. Ca să vă răspund, din ce mi s-a spus mie, principala cauză pentru întârzierile trenurilor sunt acum lucrările care se efectuează și care pot fi mai bine coordonate. Mai sunt trenuri care vin, dar poate 5%, care vin cu întârzieri din afară, însă, cel puțin pe partea aceasta din Moldova încă nu s-au început lucrările mari de reabilitări, deci nu vor fi afectate.

AGERPRES: Care mai este situația CFR Marfă?
Sorin Bușe: CFR Marfă este încă în faza de restructurare. Arată, să zicem, niște semne care ar putea fi promițătoare, nu o să spun altfel, hai să spun că nu merge în jos. Este adevărat că și ei au de recuperat foarte mulți bani de la companii de stat care sunt falimentare și sunt prinși într-un cerc vicios. Sincer să fiu, ar fi prematur de dat un pronostic acum. Probabil că am putea fi siguri în 2-3 luni, dacă rezultatele sau sclipirile care se văd acum sunt într-adevăr niște rezultate concrete sau sunt pur și simplu niște 'fluctuări pe hartă', să zicem.

AGERPRES: S-a vorbit, la nivelul ministerului, despre dezvoltarea transportului de mărfuri preponderent fluvial și feroviar, în vederea reducerii amprentei de carbon. S-a făcut ceva în sensul acesta? Constatăm în ultima perioadă o creștere a ponderii celor două sectoare în transportul mărfurilor?
Sorin Bușe: Progrese nu sunt încă pentru că, sincer să fiu, nu sunt mulțumit de studiile de sinteză pe care le-am găsit și de viziunea, din nou, sistemică pe care am găsit-o. Percepția mea, mai ales venind din exterior, este că nu există această viziune sintetică și există — o să fiu cinstit — și o lipsă de experiență managerială la nivel executiv, cum se prezintă, cum fac decizii.

Sunt documente și viziuni de sinteză care se pot face și pe care oamenii de aici au învățat să le facă foarte repede și foarte bine. Astea ajută și în cazul meu, ajută când comunic cu colegii mei, ajută când comunic și cu dumneavoastră, dar și cu primul ministru sau cu președintele.

AGERPRES: Consultantul strategic pentru restructurarea TAROM ar fi trebuit anunțat până la sfârșitul lunii noiembrie. În ce etapă suntem?
Sorin Bușe: Comisia de evaluare a licitațiilor a făcut recomandare către Consiliul de Administrație și acum se discută acea recomandare între Adunarea Generală a Acționarilor și Consiliul de Administrație cu intenția de a anunța în curând câștigătorul. Practic, au fost șase companii. Comisia de Evaluare a făcut o alegere, dar această alegere trebuie validată de CA și de AGA și asta se va produce în următoarele zile.

AGERPRES: Până la sfârșitul anului cunoaștem consultantul?
Sorin Bușe: Da, cunoaștem consultantul. Este o chestie foarte importantă. I-am lăsat să delibereze în liniște și trebuie să îi lăsăm, că nu este decizia mea, ci a Consiliului de Administrație, împreună cu AGA. Noi trebuie numai să lucrăm cu el.

Ce pot să vă spun în plus este că noi am discutat cu ATR. Am semnat cu ei un contract de mentenanță și, pe 15 decembrie, vor trimite primii tehnicieni ca să ne asiste, să ne up-gradeze, să ne perfecționăm, pentru că dânșii produc și exploatează ATR-uri. Noi avem câteva aeronave, deci nu putem decât să câștigăm.

Un alt aspect este că discutăm acum cu Boeing și Airbus. Au fost de curând. În aceste discuții, în afară de reînnoirea flotei, o parte vizează și cele două avioane pe care le-am retras din flota TAROM, pentru că dacă le valorificăm prin ei este mai avantajos. Încercăm să vedem și acest demers.

Ultimul lucru pe care pot să vi-l spun este că se continuă explorările, ca să spun așa, cu parteneri strategici. Chiar ieri am fost contactat de un potențial partener; ne caută ei pe noi datorită locației — suntem în Europa, dar nu în Vest, unde terenul este deja ocupat. Deci, o companie care are ambiții foarte mari, și pentru noi ar fi un partener foarte interesant pentru că, față de alții, care sunt deja foarte mari, poate am fi fratele mai mic. Ar fi interesant și o să explorăm toate posibilitățile.

Este vorba despre o companie aeriană de pasageri. Vorbim despre companii mari și vorbim în general despre companii din Est, care au ambiții foarte mari. Ce se întâmplă? Ei au rute preponderent înspre Pacific, înspre America de Nord și nu prea au înspre New York, pe partea aceasta în principal, pentru că au nevoie de niște baze mari, pentru că sunt companii foarte mari și vă dați seama că în țări precum Olanda, Franța, Germania nu au nicio șansă. Și, atunci, țări precum România, care au și stabilitate și le oferă condiții — sunt de interes pentru că ei își creează aici o bază, într-un parteneriat.

AGERPRES: Vorbeați despre valorificarea celor două nave Airbus care au ieșit din flota TAROM. Cum ar putea fi valorificate? Ar putea transporta marfă?
Sorin Bușe: Nu se poate așa ceva. Ele sunt din anii '90, iar trenurile de aterizare sunt foarte grav afectate nu numai ca viață, ci și ca uzură. Acum m-ar costa mai mult să repar aceste trenri de aterizare. Cu aceste două aeronave există patru opțiuni: una este să încercăm să le includem într-un 'deal' cu cei care ne vor livra noile avioane, fie că va fi Airbus sau Boeing, altă opțiune este să le vindem noi — mai sunt câteva țări care mai operează, în Africa și în Arabia — a treia opțiune este cea a unor brokeri, care clar că le cumpără la prețuri mai reduse și, dacă nu reușim și nu reușim, atunci le vom vinde pe bucăți, ca piese. Acestea sunt cele patru opțiuni, noi încercăm, bineînțeles, ce este mai avantajos mai întâi.

AGERPRES: Aveți noutăți în privința avionului prezidențial?
Sorin Bușe: Nu, nu am noutăți.

AGERPRES: S-a vorbit despre listarea la bursă a Companiei Naționale Aeroporturi București și a Portului Constanța. Se menține acest proiect?
Sorin Bușe: Sunt discuții, dar numai în fază de discuții.

AGERPRES: Ați făcut un calcul cu privire la un buget necesar anul viitor pentru continuarea acestor lucrări?
Sorin Bușe: Anul viitor nu. Astea nu se fac anual. Bugetul abia de acum se face, acum se lucrează la el. Dar pot să vă spun că este vorba despre 18 miliarde de euro pentru tot ce este infrastructură în 2016 — 2020.

AGERPRES: În condițiile în care bugetul de stat va fi aprobat cu întârziere în contextul alegerilor parlamentare, credeți că vor exista întârzieri în termenele de finalizare a acestor proiecte, pe termen scurt?
Sorin Bușe: Sincer să fiu, nu am avut semnale și nu am avut alerte, deci pot să spun 'no news good news', dar nu cred, pentru că, dacă ar fi fost cazul, mi-ar fi spus. Acum, nu uitați că vorbim despre proiecte care au fost începute și planificate, deci cumva sunt incluse, și am lansat foarte multe studii de fezabilitate pentru care costurile sunt reduse comparabil cu construirea de autostrăzi. Deci, eu nu anticipez, cel puțin pentru bugetul de anul viitor, probleme.

AGERPRES: Nu vor exista întârzieri la plățile pentru constructori?
Sorin Bușe: Cu plățile pentru constructori pot să vă spun că am făcut un progres printr-o OUG pe care am promovat-o de curând. De exemplu, în trecut, constructorul era plătit la sfârșitul anului calendaristic. Poate că el își termina lucrarea în mai și noi nu puteam să îl plătim. Acest lucru s-a schimbat, iar el, acum, poate fi plătit când își termină lucrarea. Noi încercăm ca unde mai găsim neconcordanțe în sistem să reparăm, pentru că este corect ca și oamenii să fie plătiți și este și interesul nostru ca români pentru că din cauza asta multe companii românești nu rezistă. Nu au puterea financiară să susțină aceste proiecte și la cea mai mică variație într-un fel sau altul sunt foarte vulnerabile și atunci noi, prin aceste măsuri, încercăm să oferim cele mai bune șanse companiilor românești.

AGERPRES/ (AS — autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Alertă, pesedist în delir! Deputatul Mitralieră: „Ca medic, vă spun că prin termoscanare se accesează toate da…

2 ULTIMA ORĂ / Focar de coronavirus la unul dintre cei mai mari producători de înghețată din România. 27 de angaja…

3 Festival de pesedism în PNL! După ce și-a pus verișoara la Antibiotice SA, ministrul Tătaru face presiuni să-ș…

4 BREAKING Primele imagini din „oaza de relaxare” a lui Dragnea de pe insula Belina, unde mergeau liderii PSD l…

5 Birchall o pune la punct pe judecătoarea PSD, care, mințind, a luat apărarea CCR și a criticat CEDO, în cazul …

recomandări

Te ia DNA: Chiru Cristian Florin

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Scene uimitoare filmate prin procedeu time lapse creează impresia unei alte lumi