INTERVIU VIDEO Kelemen Hunor: Cu legile acestea de cauciuc, orice poate fi asociat cu fapte de corupție

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, susține, într-un interviu acordat AGERPRES, că în situațiile în care există greșeli administrative ar trebui să se aplice corecții de aceeași natură, menționând că trebuie să se stabilească unde se termină zona penală și unde începe cea administrativă, altfel "orice poate fi asociat cu fapte de corupție".

"Trebuie să stabilim unde se termină zona penală și unde începe zona administrativă. Și acolo unde se face o asemenea greșeală, trebuie o corecție administrativă și nu penală. Cu legile acestea de cauciuc, orice poate fi asociat cu fapte de corupție. Când noi vorbim despre acest caz, atunci nu atacăm justiția, nu atacăm procurorii, doar spunem că există undeva o problemă de logică, dacă nu există o altă intenție", afirmă Kelemen Hunor, cu referire la poziția UDMR față de situația de la Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureș.

Președintele UDMR vorbește și despre nevoia unei 'înțelegeri strategice' pe termen lung între toate forțele politice pe anumite domenii, care să ducă la creștere economică.

Kelemen Hunor a vorbit, în interviul acordat AGERPRES, și despre problemele cu care se confruntă comunitatea maghiară și societatea românească, în general, dar și despre regionalizare.

AGERPRES: Alegerile parlamentare din acest an aduc o serie de noutăți față de cele din 2012. Vă ajută faptul că, de data aceasta, avem vot pe liste?

Kelemen Hunor: Nu știu dacă ne ajută pe noi, dar oricum e mai aproape de ceea ce noi am dorit și am susținut tot timpul. Eu cred că e foarte bine că ne-am întors la listele județene, la această variantă care, până la urmă, a fost folosită până în 2008. În 2008 am avut prima dată alegeri pe colegiile uninominale. Nici în 2008, nici în 2012 n-a contribuit acest sistem la o îmbunătățire a actului politic, nu vreau să vorbesc de clasa politică fiindcă nu-mi plac generalizările. Și clasa politică este alcătuită din oameni, unii mai buni, alții mai puțin buni. La tot ce înseamnă actul politic și tot ce înseamnă Parlament, nu a adus o îmbunătățire vechiul sistem. Eu cred că sistemul proporțional pe liste județene este varianta bună pentru România. Poate că o redistribuire a voturilor pe o listă națională ar fi fost mult mai aproape de ceea ce este, din punctul meu de vedere, un sistem echitabil și proporțional. Dar această variantă este ok. Ne va ajuta, nu ne va ajuta, nu știu. Important este că fiecare vot se transformă în mandat, acolo unde a fost dat votul, nu în altă parte. Din acest punct de vedere, și electoratul poate fi mobilizat și motivat mult mai bine decât în vechiul sistem.

AGERPRES: Câte mandate de parlamentar speră UDMR să obțină?

Kelemen Hunor: În acest moment, eu nu vreau să intru în speculații în ceea ce privește numărul de mandate. Important este să reușim să-i convingem pe cei care ne votează că avem candidați buni, avem un program politic credibil și realizabil, și să avem o reprezentare proporțională a comunității maghiare în Parlament. Că acest lucru înseamnă 17, 18, 19, 20 de mandate în Cameră și 8, 9, 10 mandate de senator, chiar că nu are o importanță primordială. Dacă reprezentarea proporțională este asigurată, eu cred că ne-am făcut treaba. Mult mai important e mesajul, percepția, dacă există încredere din partea cetățenilor față de ceea ce propunem noi.

AGERPRES: Nume din "garda veche", parlamentari cu mai multe mandate la activ, nu se regăsesc pe actualele liste pentru alegeri. Ce a justificat această schimbare și cum au primit decizia de "înnoire" actualii parlamentari ai UDMR?

Kelemen Hunor: Unii au spus de acum patru ani, și-au planificat această retragere. Au spus că nu vor candida în 2016. Deci, sunt două situații diferite. În cazul domnului Marko, și mai sunt încă câțiva care de la bun început au spus că este ultimul mandat. Dacă dorea, de exemplu, domnul Marko putea să candideze. Chiar eu am spus, la un moment dat, că aș fi dorit să meargă mai departe cu încă un mandat la Senat. Alții au fost nevoiți, din diferite motive, să nu mai candideze în acest an, la aceste alegeri. Eu cred că, în acest moment, această schimbare în grupurile noastre înseamnă cam 55% din cele două grupuri, oameni care n-au fost în Parlament. E un lucru bun. Vom vedea. Noi am gestionat bine, zic eu, acest transfer, această trecere, această schimbare. Nu am avut conflicte, tensiuni majore, nici în cazul în care unii ar fi dorit să meargă mai departe și n-au putut din varii motive. Dar e deja trecutul, nu ne întoarcem.

AGERPRES: Au fost cazuri în care conducerea UDMR i-a forțat?

Kelemen Hunor: Nu forțăm pe nimeni.

AGERPRES: Competitorii electorali, contracandidații dumneavoastră, susțin că au "liste curate". Care este profilul candidatului UDMR?

Kelemen Hunor: Om capabil de a face față la provocările care ne așteaptă în Legislativ și în politică. Oameni competenți, oameni cinstiți, corecți și cu o oarecare experiență în diferite domenii. Sunt unii care vin din zona academică, alții din societatea civilă, alții din zona autorităților locale, alții sunt foști parlamentari. Eu cred că este o echipă bună.

AGERPRES: UDMR a fost criticată pentru folosirea, în precampanie, a mesajului "Salvăm Clujul/Oradea de București. Taxele noastre să îmbogățească Ardealul, nu Capitala". De ce ați ales un astfel de mesaj? De ce este Capitala un pericol pentru Cluj, pentru Oradea, pentru Transilvania în general?

Kelemen Hunor: Nu Capitala reprezintă un pericol, până la urmă, fiindcă aici nu vorbim de orașe și de locuitorii orașelor. Nimeni nu are nimic cu bucureștenii și nimeni nu vrea să se îndepărteze de București, de Capitală și de tot ce aduce o capitală în orice țară. Aici e vorba de percepția ardelenilor față de cum se guvernează, de Guvern, care e în Capitală, de Guvernul care face permanent centralizarea, face eforturi uriașe de a centraliza toate deciziile. Noi am vorbit, aici, despre un lucru absolut normal și european, despre un principiu european: descentralizare fiscală. Despre acest lucru scrie și pe afișe, nu scrie altceva. Cel care dorește să interpreteze corect aceste afișe citește toate textele scrise pe afiș și știe despre ce vorbim. Cei care doresc să dea o altă interpretare aleg două cuvinte și ne acuză de fel de fel de lucruri neadevărate. Dar nu asta este important. Important este principiul.

Acum câțiva ani, un deputat, un fost coleg al meu de Cluj care acum e europarlamentar, făcea campanie exact cu acest mesaj, doar că el nu a fost auzit. Când spunem noi, suntem auziți. Noi am vrut să aducem în discuție o problemă esențială și am reușit: de ce firmele care au o cifră de afaceri peste o anumită sumă, indiferent unde au sediul și unde au fabricile și uzinele și activitatea, toate taxele trebuie să le plătească la București? De ce? Firma Mercedes de la Sebeș sau Bosch de la Cluj sau Michelin de la Zalău și multe alte exemple. De ce trebuie să plătească obligatoriu la București taxele? Noi spunem că trebuie să rămână mai mulți bani la dispoziția autorităților locale, fără să treacă prin București, fără să se ducă primarul sau președintele consiliului județean și să întindă mâna la București, la cineva care poate nu știe unde este școala de la Gilău, în ce stradă. Dar el va spune sau ea dacă trebuie zugrăvit sau nu. Nu știe unde trebuie să treacă un pod peste Someș, dar el va spune dacă e cazul sau nu e cazul să mai construiești un pod de trecere peste un râu sau peste un pârâu.

Deci, din acest punct de vedere, eu cred că o mai mare încredere în propriul popor și în propriii tăi cetățeni, în autoritățile locale, e foarte importantă. Să dai posibilitatea să decidă și să dai și resursele financiare pentru a pune în aplicare aceste decizii — asta este ideea. Noi nu negăm necesitatea redistribuirii fiindcă sunt zone unde se produce mai puțin decât e nevoie pentru a întreține toate instituțiile și pentru a răspunde la toate așteptările societății. Noi credem că, într-o proporție mult mai mare, ar trebui să rămână banii și pe plan local și să meargă restul spre București, pentru a susține toate instituțiile statului și pentru a redistribui banii către zonele mai sărace. Nu este nimic extravagant, nimic ieșit din comun. Eu am văzut că, dacă noi ridicăm anumite probleme, subiecte, teme, atunci imediat devenim mai suspecți decât alții. De ce? Eu sunt un cetățean care plătește toate contribuțiile către stat, părinții, străbunicii, stră-străbunicii mei, din 1918, prin munca lor, au contribuit la construcția României. Deci, nu am voie să spun exact ce spune un român? De ce? Mesajul nostru era în acest sens. Nu este împotriva bucureștenilor, nu este împotriva Capitalei. Dorim o descentralizare fiscală și nu suntem singuri. Dacă mergeți și stați de vorbă cu oameni de afaceri și nu numai, români, maghiari, oricine, veți vedea că acest lucru este susținut și de către ei. Când vorbim de descentralizare fiscală — indiferent dacă e vorba de Cluj, de Oradea, de Timișoara sau de Miercurea Ciuc, acolo trăiesc români, maghiari — nu este descentralizare fiscală pentru maghiari, e pentru fiecare om, pentru fiecare comunitate, indiferent care sunt raporturile etnice și care sunt proporțiile în comunitatea respectivă.

AGERPRES: Această componentă financiară, fiscală, ar trebui să fie inclusă într-un concept mai larg de descentralizare, regionalizare, poate federalizare?

Kelemen Hunor: Sunt două posibilități. De fapt, noi în fiecare an am spus: când se aprobă legea bugetului, atunci se stabilesc sumele defalcate și cum se distribuie și cum se redistribuie banii pentru comunitățile locale și, în fiecare an, se poate stabili în funcție de... Și eu nu sunt un om care crede că lucrurile nu se mișcă și dacă ai stabilit ceva în anul 2016 trebuie să rămână așa până în 2060. Din punctul meu de vedere, lucrurile se schimbă repede și trebuie să dai posibilitatea și Guvernului și autorităților locale să se acomodeze. Deci, eu cred că după ce stabilim un principiu și o lege cadru, în fiecare an, în bugetul de stat, anumite elemente de echilibrare pot fi stabilite, nu trebuie neapărat să ne gândim la o lege care rămâne așa. În legea bugetului se stabilește: din TVA — procentul cutare rămâne pe plan local, restul merge către Guvernul central; din impozitul pe venit — se dă la bugetul național procentul respectiv, restul rămâne pe plan local. Și așa mai departe pentru toate tipurile de taxe și impozite. Deci, din acest punct de vedere, o flexibilitate trebuie să existe, dar trebuie stabilit un principiu: vrem să dăm resurse autorităților locale sau nu?

Chestia cu regionalizarea și cu reforma administrativă e mai complicată, dar se leagă fiindcă degeaba faci o reformă administrativă dacă resursele financiare nu urmăresc reforma administrativă. Ceea ce s-a făcut în ultima perioadă este extrem de enervant și extrem de dezamăgitor. De exemplu, în regiunea noastră, unde Clujul este capitala regiunii — regiune de dezvoltare, că nu avem altele — cei de la Oradea trebuie să vină pentru firme mijlocii și pentru firmele mari pentru toate hârtiile și pentru toate demersurile și relația lor cu instituțiile statului, la Cluj. Până acum au rezolvat la Oradea. Acest lucru nu este corect. Nu este corect pentru orădeni, nu este corect pentru sălăjeni, nu este corect pentru sătmăreni și pentru nimeni din celelalte zone. Ce au rezolvat până acum la nivelul județului și au făcut drumul de la Beiuș până la Oradea, de dimineață până la prânz, acum pierd o zi întreagă să vină, pe autostrada care nu există, până la Cluj, să stea la coadă și să se întoarcă la Oradea, tot pe autostrada inexistentă. De ce? Cui îi folosește o astfel de procedură? Să-i enervăm pe oameni? Nu cred că acesta este dezideratul statului, să-i enerveze pe cetățeni în fiecare zi și în fiecare săptămână. De aceea, spun că o reformă administrativă este necesară, dar dacă nu se face o reformă administrativă înțeleaptă și bine gândită, atunci facem un rău imens societății și un rău imens perspectivei noastre de dezvoltare.

AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, federalizarea ar fi o soluție pentru România?

Kelemen Hunor: În acest moment, nu există un astfel de proiect. Nu cred că, în acest moment, este o temă de discuție. Regiunile istorice au identități bine conturate și regiunile istorice au contribuție esențială la identitatea națională și acest lucru trebuie păstrat, trebuie încurajat, întărit, dar astfel de realizări în 2016 nu există.

AGERPRES: O vedeți posibilă mai târziu?

Kelemen Hunor: Nu știu. Nu văd eu mai târziu nimic. Eu văd doar pentru următorii ani ce e important.

AGERPRES: Pentru campania electorală v-ați ales sloganul "Transilvania, viitorul pentru noi toți". Cum veți transforma acest slogan cu care cereți voturile comunității maghiare în proiecte legislative relevante pentru regiune?

Kelemen Hunor: Eu cred că, în acest moment, dincolo de proiectele concrete care sunt extrem de importante, ar trebui să ne gândim la cel puțin 4-5 domenii unde, dacă nu va exista după alegeri o înțelegere strategică pe termen lung, între toate forțele politice, eu cred că nici 2018, nici peste o sută de ani, nu ne va prinde într-o situație favorabilă creșterii economice și bunăstării societății românești. Deci, așa cum n-am reușit în aproape o sută de ani să legăm regiunile istorice cu niște autostrăzi... Nu mai vorbesc de calea ferată, fiindcă acum o sută de ani mergeau mai bine trenurile și mai punctual decât acum.

Acum 20 de ani, când am plecat în București să muncesc acolo ca secretar de stat, mergeam cu trenul de la Cluj, de la ora 23,00-23,30, până la 5,30-6,00, când eram în București. Acum, faci de două ori mai mult. În 20 de ani, asta este performanța României. Deci, ar trebui să stabilim niște chestiuni pentru toată societatea din România: infrastructură, un pact pentru infrastructură rutieră și feroviară. Dacă vine iarăși un ministru și desenează alte autostrăzi și alt traseu, dacă mai schimbă master planul încă o dată, încă de două-trei ori în patru ani, nu vom construi nimic.

Noi suntem de Cartea recordurilor cu 50 km de autostradă în 27 de ani, ca să nu spun o sută de ani. Deci, din acest punct de vedere, ar trebui un pact național pe infrastructură, pe agricultură, pe învățământ. Iarăși, dacă noi modificăm Legea învățământului, în patru ani, în o sută de articole și alineate, facem varză tot ce înseamnă viitorul României, că e vorba de copii, că e vorba de competitivitate. Un pact între majoritate și minoritate. Astea sunt cele patru domenii unde eu cred că ar trebui să găsim o soluție sau cinci domenii, dacă vrem să luăm agricultura separat. Bineînțeles, când vorbim de infrastructură trebuie să ținem cont de specificitatea fiecărei regiuni. Eu cred că pentru Ardeal, pentru Transilvania, pentru fiecare zonă, până la urmă, dar noi vorbim acum de Ardeal, este foarte important să avem infrastructura necesară pentru a atrage capital și pentru a crea locuri de muncă. Dacă reușim să facem acest lucru, dacă suntem legați de Occident, dacă investitorii văd că aici există cadrul legal, există infrastructură pentru a crea locuri de muncă, atunci vom fi în continuare motorul României din punctul de vedere al dezvoltării economice. Cu Constanța, cu Iași, cu București. Deci, eu nu neg importanța altor regiuni și orașe, dar fără o infrastructură nimeni nu vine fiindcă, totuși, aici vorbim de producția industrială, vorbim de mărfuri care trebuie să ajungă la destinație.

Eu cred că asta ar fi cel mai important pentru Transilvania: să reușim să atragem investitori și să creăm locuri de muncă, așa cum nu am reușit până acum. Dacă Clujul, de exemplu, are capacitatea de a aduce plusvaloare într-un anumit domeniu — se vorbește că IT-ul și IT-iștii din Cluj sunt foarte buni—, atunci trebuie să dăm o șansă pentru acest oraș și pentru această regiune să se dezvolte în acest domeniu. Și alte orașe, alte regiuni, alte microregiuni, din alte puncte de vedere, sunt bune și pot fi motorul economiei românești. La acest lucru ne gândim și mă gândesc în primul rând și înainte de orice. Dacă nu reușim să avem o așa înțelegere și un pact pe câteva domenii importante și strategice, atunci putem să facem un proiect de țară, să facem povești, să scriem eseuri, să declarăm că nu știu ce vom face în 2018 și, până în 2018, sigur că nu vom avea rezultate. Proiectele concrete vor veni după ce va exista o astfel de înțelegere.

Relațiile interetnice sunt iarăși un domeniu. Eu am mai propus în 2014-2015 și am văzut că nu există un refuz, dar nu există nici o deschidere foarte mare. Eu cred că pentru stabilitatea socială, politică e foarte bine să existe un pact interetnic și aici noi ne-am gândit la un text, am prezentat textul câtorva colegi în 2015, inclusiv președintelui Iohannis. Și eu cred că în următorii ani va trebui să facem pasul pentru a spune că raportul între majoritate și minoritățile etnice trebuie consolidat. Și acum avem legi bune, nu în toate domeniile, dar nu se aplică. Nu se aplică aceste legi și nimeni nu aduce în discuție de ce se poate, după patru ani, să nu pui în aplicare Legea învățământului și de ce Legea învățământului este facultativă pentru unii. Mă gândesc la UMF. Și nimeni nu pățește nimic. Acolo nu e abuz în serviciu? Acolo nu este trafic de influență? Acolo nu e nimic, acolo e normalitate ca-n Rai, dacă nu respecți legea? Chestia asta sigur că e enervantă, sigur că e dezamăgitor când vezi că patru ani nu se aplică. Dacă România poate să funcționeze că legea este facultativă pentru unii și obligatorie pentru alții, că nu pățește nimic cel care nu aplică legea, dacă e vorba de maghiari sau este împotriva maghiarilor neaplicarea legii, atunci sigur că această comunitate este frustrată, sigur că este nervoasă, sigur că este dezamăgită.

AGERPRES: Ce proiecte legislative are UDMR în vedere pentru următorul Legislativ? Cum va reflecta UDMR, în Parlamentul României, dorințele comunității pe care o reprezintă?

Kelemen Hunor: În primul rând, vrem să contribuim la noua lege a educației, atât în ce privește pre-universitarul, cât și învățământul universitar. Aici avem interesul de a păstra ceea ce a fost bun și de a corecta ceea ce trebuie corectat. În același timp, noi am propus și propunem o lege prin care stabilim că în următorii patru ani — nu într-un an, nu de la o lună la alta — salariul minim crește de la 1.250 de lei la 2.000 de lei. Etapizat, dar să știe fiecare om, indiferent că lucrează în instituțiile statului și e plătit de la buget sau în zona privată, care sunt etapele prin care se va ajunge de la 1.250 la 2.000 de lei. Pentru zona din mediul rural și pentru agricultori, noi am propus un program de start-up prin care cei care investesc în agricultură să primească o infuzie din partea bugetului, pe o perioadă de 5-8 ani, de 50.000 de euro, pentru a începe o afacere, după care ei plătesc înapoi acești bani fără dobândă. Aici, importantă este dobânda, nu neapărat suma, fiindcă dobânzile sunt așa de mari și nu se poate accesa foarte ușor. De ce considerăm că e nevoie de acest lucru? Fiindcă noi am putea, prin agricultură și prin industria de prelucrare în agricultură, să intrăm pe piața autohtonă și pe piața europeană cu produse competitive. Nu e totuna dacă vinzi cartoful sau mergi mai departe și prelucrezi materia primă, sau dacă vinzi carnea sau carnea prelucrată în diferite produse.

Eu cred că trebuie să investim și trebuie să încurajăm tinerii care vor să muncească în acest domenii. Și sunt și alte multe proiecte despre care putem discuta. Utilitățile, de exemplu. Noi am reușit să reducem, prin inițiativa Uniunii, TVA-ul la apa care intră la dumneavoastră în locuință, TVA-ul e 9%. Apa care iese are TVA 20%. Nu știu ce faceți în casă, dar mai adăugați vreo 11% la TVA. Noi considerăm că nu e bine. Deci, dacă intră apa cu 9% TVA, trebuie să iasă cu 9%. Am încercat, când am reușit să reducem la 9% la apa care intră în casă, dar nu am reușit, că nu am avut parteneri pentru celelalte utilități. Voiam să reducem la 9% toate utilitățile și acest lucru este bun pentru fiecare om, pentru fiecare cetățean. Și eu cred că este și corect, nu numai bun. Deci, avem multe, multe proiecte concrete, dar trebuie să avem și capacitatea și trebuie să avem și parteneri pentru a vota astfel de proiecte în Parlament. Noi, din acest punct de vedere, poate suntem singura formațiune care de fiecare dată trebuie să depună un efort uriaș, fiindcă la 6-6,5% mai trebuie să aducem 45% voturi ca să fie un proiect aprobat în Parlament.

AGERPRES: Dar proiecte legislative speciale, dedicate comunității maghiare?

Kelemen Hunor: Eu am spus, e foarte simplu: dacă introducem în Constituție și apoi în legislația subsecventă promisiunile de la Alba Iulia, facem ceea ce dorește comunitatea noastră din România, dacă se și respectă aceste promisiuni. În cultură, în învățământ, în administrație, în justiție, folosirea limbii materne și prin reprezentanții aleși de către comunitățile respective. Astea erau promisiunile, nu erau nici atunci lucruri extravagante, nu sunt nici în secolul XXI, chiar sunt de bun-simț. Reducerea pragului de la 20 la 10% pentru folosirea limbii materne în relație cu autoritățile, folosirea și acceptarea limbii maghiare acolo unde maghiarii trăiesc în număr semnificativ sau sunt majoritari ca o a doua limbă oficială. Dacă scoateți buletinul sau permisul de conducere, veți vedea că acolo scrie în română, în franceză și în engleză tot ce trebuie. De ce nu se poate și în limba maghiară? Pe cine deranjează? Cine pierde dacă scrie? Eu am înțeles că în România sunt mulți francezi, sunt mulți britanici, sunt foarte puțini maghiari. Totuși, eu cred că dacă scrie și în limba maghiară, nici francezii din România, nici britanicii, nici românii nu suferă.

AGERPRES: În ce condiții ați intra la guvernare? Există negocieri cu vreo formațiune pentru asigurarea unei majorități după alegeri?

Kelemen Hunor: Nu există discuții nici cu unii, nici cu alții și până în 11-12 decembrie, până când nu vedem rezultatele alegerilor, nici nu vom discuta. Nici alții nu discută, nici noi. Deci, este o întrebare la care pot să răspund după 11 decembrie.

AGERPRES: Nu v-ați fixat niște condiții pentru intrarea la guvernare?

Kelemen Hunor: Ba da, dar nu putem transmite prin dumneavoastră condițiile viitorilor noștri parteneri, cum nu transmit nici ei. Fiecare știe ce e mai avantajos, ce dorește, dar discuții nu au fost inițiate, nu au fost purtate și până în 11 decembrie, noi nici nu intenționăm să facem.

AGERPRES: Ați avea vreo preferință?

Kelemen Hunor: Am multe preferințe, dar asta după 11 decembrie.

AGERPRES: Președintele PSD, Liviu Dragnea, spunea că nu vrea să facă o alianță guvernamentală cu UDMR...

Kelemen Hunor: Vedeți, una dintre probleme s-a rezolvat. Păi, dacă Dragnea nu vrea...

AGERPRES: Dumneavoastră ați afirmat că nu vreți să-i "stricați feng shui-ul".

Kelemen Hunor: Nu, el a zis că am stricat feng shui-ul și am spus că-mi pare rău. Nu vreau să stric feng shui-ul, dar nu pot să promit că nu voi strica.

AGERPRES: De la aceste replici s-a schimbat ceva până acum? Excludeți orice susținere din partea UDMR a unei eventuale majorități care s-ar forma în jurul PSD?

Kelemen Hunor: Mingea e pe partea lui Dragnea. El a exclus, nu eu.

AGERPRES: Susțineți Platforma "România 100" a premierului Dacian Cioloș? Veți susține o coaliție guvernamentală care l-ar propune pe Dacian Cioloș premier?

Kelemen Hunor: După alegeri, vom vedea cine va avea capacitatea de a forma o majoritate. Dacă cei care au majoritate îl preferă pe Dacian Cioloș, eu n-am nimic împotrivă. Nici împotriva persoanei — că eu am mai spus că am o părere bună despre Dacian Cioloș — și nici legat de platforma lui. Platforma e, mă rog, o adunătură de principii și de valori cu care cu toții suntem de acord, dar de acolo și până la a pune în aplicare și a guverna e cale lungă. Nu poți să nu ții cont de dorința cetățenilor când se duc cu ștampila în mână în cabina de vot. Dacă ei doresc o cale care înseamnă și persoana premierului actual, Dacian Cioloș, în fruntea unui guvern, eu cred că e OK. Dar nu contează ce cred eu despre acest lucru, contează ce cred oamenii. Mai ales că Dacian Cioloș nu candidează, el nu e pe lista niciunui partid. Deci, plecând de la această stare de fapt, nu putem să facem altceva decât să așteptăm ziua de 11 decembrie. Da, sigur, acele principii sunt bune. Mai trebuie și completate fiindcă lipsește cu desăvârșire din platforma lui Dacian Cioloș relația interetnică și ce crede el despre această problematică.

AGERPRES: Cum analizați activitatea actualului Guvern?

Kelemen Hunor: Cu mici excepții, catastrofală. Dar nu din cauza premierului. Dacă într-un an de zile a schimbat 7-8 miniștri, chiar mulți, înseamnă că nu a fost o echipă bună, că nu au fost miniștri buni. Cu două-trei excepții, această tehnocrație nu a însemnat și performanță. Sigur, a fost o perioadă dificilă, cu toții am fost de acord că mergem pe această variantă de guvernare tehnocrată. Dar ce înseamnă tehnocrat? Dacă mă gândesc la miniștrii care au intrat ca tehnocrați și au ieșit ca oameni eșuați, atunci am și eu o problemă. Sunt și excepții notabile, dar nu trebuie să dau eu o notă Guvernului Cioloș.

AGERPRES: Ce ministere vizează UDMR, în eventualitatea în care va intra la guvernare?

Kelemen Hunor: După 11 decembrie... Este un detaliu care, dacă va fi cazul, îl vom discuta după 11 decembrie, acum mi-e greu să spun care ar fi, care n-ar fi.

AGERPRES: Există vreo condiție fără îndeplinirea căreia UDMR nu ar fi de acord să intre într-o coaliție de guvernare?

Kelemen Hunor: Tot după 11 decembrie...

AGERPRES: Care dintre guvernările de până acum a fost cea mai "avantajoasă" pentru UDMR și, implicit, pentru comunitatea maghiară în ceea ce privește îndeplinirea unor obiective?

Kelemen Hunor: Este importantă nuanța spusă de dumneavoastră, pentru că UDMR a fost sau nu avantajat, nu asta e important. Comunitatea a fost avantajată sau nu. Sunt perioade diferite, este greu să compari perioada '96-2000, când am fost prima dată la guvernare cu Convenția și prima data în istoria postdecembristă, cu perioada 2009-2012, când am fost cu Boc și Ungureanu. Sunt perioade diferite, cu provocări, deziderate diferite, cu așteptări diferite, cu un context regional și economic cu totul diferit. De aceea, este greu să faci această comparație. Eu cred că în fiecare perioadă am făcut ceea ce a trebuit să facem și ceea ce am putut face cu voturile noastre și prin contribuția noastră la guvernările care au succedat. A fost și o perioadă când noi nu eram în Guvern, că nu aveam membri în Cabinet, între 2000-2004, când iarăși am obținut rezultate importante pentru comunitatea maghiară — Legea 215 privind administrația publică locală și folosirea limbii materne. În acea perioadă, a fost prima variantă aprobată de Guvernul Năstase. Și lucruri simbolice, inclusiv statuia Libertății de la Arad, atunci a ajuns pe piața publică, în 2003. Deci, au fost, pentru fiecare perioadă, provocări diferite, deziderate diferite și eu cred că, în limita posibilităților noastre, am contribuit la dezvoltarea societății, ca să nu mai spunem că noi, indiferent unde eram, susțineam tot timpul intrarea în Alianța Nord Atlantică și Uniunea Europeană. A fost un deziderat important pentru noi.

AGERPRES: Se va orienta UDMR în viitoarele negocieri pentru formarea unei majorități în funcție de beneficiile pe care le-a avut, pe de-o parte, din partea guvernării PSD, pe de altă parte, din cea a liberalilor?

Kelemen Hunor: Noi nu avem o experiență foarte lungă în ceea ce privește guvernarea cu PSD. Noi am guvernat tot timpul în guverne de centru-dreapta. Și în '96-2000, cu Convenția Democratică, și în perioada lui Tăriceanu, și în perioada lui Boc. Avem o experiență de opt-nouă luni în Guvernul condus de Victor Ponta, dar această experiență este importantă. Astăzi, nu pot să dau un răspuns, pentru că nu ar fi cinstit să spun că ceea ce declară Dragnea nu contează. Adică el spune că nu și eu spun că da? Mingea este pe terenul lui. În ceea ce privește PNL, ei nu spun nici ba, nici da și iar nu e momentul să spun eu mai mult decât v-am spus. Sunt întrebări la care pot să răspund după ce aflăm rezultatul alegerilor. Până atunci, nici nu vreau să curtez pe nimeni, nici nu vreau să par ipocrit, că nu sunt. Dacă veniți cu aceste întrebări pe 12 decembrie, cu mare plăcere răspund.

AGERPRES: UDMR a fost acuzată că se implică în actul de justiție prin pozițiile exprimate după începerea urmăririi penale de către DNA în cazul legat de înființarea Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureș, dar și după condamnarea lui Marko Attila. Cum răspundeți criticilor?

Kelemen Hunor: Nu ne implicăm în actul de justiție, nu există nicio implicare. Nu am sunat nici procurori, nici judecători, nici polițiști, pe nimeni. Și nici nu vom face așa ceva. Procurorul își face treaba când consideră că trebuie să facă asta, este treaba procurorului să facă acuzații. Judecătorul va spune ceea ce crede că trebuie să spună și sper și cred că va stabili adevărul social și adevărul așa cum scrie în lege. În rest, nu există nicio intenție de a interveni în justiție. Un punct de vedere pot să spun și eu, puteți și dumneavoastră, și alții. Eu nu cred că există, într-o societate deschisă, democratică, vreun subiect tabu despre care nu pot să vorbesc, indiferent cine sunt, politician sau un simplu om care plătește taxe. Pot să greșesc, pot să am dreptate, pot să nu greșesc, să nu am dreptate, dar să vorbesc despre ceva despre care eu cred că trebuie să spun ceea ce gândesc. Și așa trebuie să rămână. Pe mine nu mă enervează dacă un procuror sau un judecător, chiar de la Înalta Curte sau CSM, vorbește despre politicieni, pentru că și el are dreptul să spună ceea ce crede despre politicieni, agricultori, profesori și despre oricine. Nu cred că trebuie să acceptăm că există subiecte despre care nu avem voie să vorbim.

În ceea ce privește cazul de la Târgu Mureș, eu am pus întrebarea în felul următor: cei care au fost furați de către comuniști în 1948, de această dată Biserica Romano-Catolică, dar și Biserica Greco-Catolică și reformații și unitarienii, și toți au cerut înapoi proprietățile și a fost o decizie politică la un moment dat. Putea să fie o altă decizie și atunci nu aveam nici o treabă. Așa cum au făcut ungurii, cehii, polonezii, fiecare țară a rezolvat această problemă cum a considerat. Că nimeni nu a spus că trebuie rezolvată în sensul de a da înapoi în natură sau de a da despăgubiri. Noi am luat decizia de a da înapoi în natură ce se poate. Au primit înapoi o clădire la Târgu Mureș, în 2004, nu acum, că a fost acea clădire luată de statul român de la Biserica Romano-Catolică. În 1903-1904, când a fost construită acea școală, statul român în această formă nu a existat.

Deci, cine a construit, în proprietatea cui era? Era în proprietatea Bisericii Catolice. În actul de naționalizare scrie de la cine a fost luată clădirea, a fost dată înapoi și se contestă și această decizie. Dar ei au reînființat o școală care a fost închisă tot de comuniști, a fost furată de comuniști în '48-'49.

În cazul Bisericii Romano-Catolice a fost o reînființare a unei școli, nu au furat de la nimeni, nici de la români, nici de la maghiari, nu au furat de la bugetul de stat, de la nimeni. Și acum sunt acuzați de corupție. Deci, există totuși undeva o problemă, dacă nu de altă natură, de logică. Eu nu spun că o greșeală administrativă nu trebuie sancționată, dacă a fost undeva o greșeală, eu nu știu, nu cunosc toată procedura, asta știe procurorul. Dar o greșeală administrativă, că aici nimeni nu vorbește de mită. Dacă biserica ar fi dat lui Someșan sau directorului școlii două damigene de vin bisericesc și ei ar fi făcut baie în vin, OK, era o mită, dar nimeni nu spune așa ceva. Eventual la o greșeală administrativă, trebuie o corecție administrativă.

Trebuie să stabilim unde se termină zona penală și unde începe zona administrativă. Și acolo unde se face o asemenea greșeală, trebuie o corecție administrativă și nu penală. Cu legile acestea de cauciuc, orice poate fi asociat cu fapte de corupție. Când noi vorbim despre acest caz, atunci nu atacăm justiția, nu atacăm procurorii, doar spunem că există undeva o problemă de logică, dacă nu există o altă intenție. Asta e o altă discuție, nu vreau să intru și în această eventuală speculație de ce trebuie făcută o astfel de acțiune împotriva unei școli a Bisericii Catolice. În acest moment, există revoltă în Târgu Mureș, vreți nu vreți. Acolo sunt 400 de copii, asta înseamnă 400 de familii, asta înseamnă profesori, o comunitate întreagă. Oameni care au avut și au încredere în această școală, în Biserica Catolică și care doresc ca ai lor copii să învețe în spiritul Bisericii Catolice și vine cineva și spune: 'Gata, filmul s-a tăiat!'. Asta e problema, nu e o chestiune de anticorupție.

AGERPRES: La mitingul de susținere a Liceului Romano-Catolic, organizat weekend-ul trecut la Târgu-Mureș, participanților li s-a zis să aducă cu ei cărți. Înaintea conflictului interetnic sângeros din martie 1990, în februarie, a avut loc la Târgu-Mureș un marș mut pentru Liceul Bolyai, cu cărți și lumânări. Nu considerați că este periculoasă reeditarea scenariului unui astfel de eveniment?

Kelemen Hunor: Nu există nicio reeditare, atunci a fost o provocare. Știm acest lucru după 26 de ani și nici lumânarea, nici cartea nu erau de vină. A fost un gest simbolic și am donat peste 3.000 de cărți, sâmbătă, bibliotecii bisericii. A fost un protest pașnic, liniștit și liniștea a însemnat, de fapt, furia oamenilor nu altceva și jandarmii au spus, la un moment dat: 'Vai, ce disciplinați sunteți". Nu a fost nicio provocare și nu există nicio intenție din partea noastră, în niciun fel, de conflict sau de tensiune interetnică.

AGERPRES: Unul dintre consilierii premierului ungar Viktor Orban, Szili Katalin, declara recent în cadrul unor vizite în România că toate organizațiile maghiare trebuie să susțină candidații UDMR, astfel încât Uniunea să obțină o reprezentare cât mai puternică în Parlamentul României. Care este părerea dumneavoastră?

Kelemen Hunor: Este o abordare rațională, au fost și ani electorali când unii sau alții din Ungaria au susținut o divizare a comunității maghiare. Este anul în care niciun oficial din partea statului ungar, dar niciun politician din opoziție, deci nimeni nu susține o divizare a comunității maghiare la alegerile parlamentare și există un mesaj bun, pozitiv.

AGERPRES: Dacă ar fi să vă gândiți la niște nume de premieri de la celelalte formațiuni — PNL, PSD, PMP, USR și ALDE—, care ar fi acelea?

Kelemen Hunor: Nu mă gândesc la nicio propunere de premier. Va veni cel care va avea capacitatea de a forma o majoritate, nu vreau să fac eu sugestii, nu vreau să cred că eu ar trebui să spun cine ar fi un bun premier. Persoana premierului contează enorm de mult, dar nu va fi propunerea mea.

AGERPRES: Descrieți într-un cuvânt următorii politicienii: Klaus Iohannis, Dacian Cioloș, Liviu Dragnea, Alina Gorghiu, Traian Băsescu, Victor Ponta, Elena Udrea, Vasile Blaga, Călin Popescu-Tăriceanu, Ion Iliescu, Mircea Ionescu-Quintus, Crin Antonescu, Adrian Năstase, Nicușor Dan.

Kelemen Hunor: Klaus Iohannis — neamț; Dacian Cioloș — ardelean: Liviu Dragnea — cu feng-shui-ul stricat; Alina Gorghiu — o femeie pragmatică, ambițioasă; Traian Băsescu — viclean; Victor Ponta — ca o furtună; Elena Udrea — încăpățânată; Vasile Blaga — un camarad extrem de corect; Călin Popescu-Tăriceanu — un liberal; Ion Iliescu — singurul post-comunist adevărat, care s-a schimbat enorm de mult în 27 de ani. Un om care se schimbă așa de mult și la această vârstă e un om foarte complicat; Mircea Ionescu-Quintus — înțelepciune și compromis; Crin Antonescu — ca și Victor Ponta, furtunos; Adrian Năstase — un partener dificil; Nicușor Dan — omul care e greu de mulțumit cu ceva.

AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 AUDIO Acesta este Ponta, oameni buni! Sebastian Ghiță: „I-am zis lu Ponta, bă, o fut pe mă-ta, te duci pe stic…

2 Dăncilă la DNA? Ițele scandalului Tarom duc la vârful guvernului și PSD! „Cuc s-a dus la ordin acasă la direct…

3 Se prăbușește regimul! Surse PSD: Dragnea a angajat în administrația centrală peste 3500 de apropiați ai inter…

4 Info / Gâdea, notificat de noua șefă a Parchetului European să achite daunele morale de 300.000 de lei

5 VIDEO Pe ăsta îl saltă primul! S-a autodenunțat în direct! S-a dus acasă la fosta șefă TAROM! „M-am întâlnit c…

recomandări

Te ia DNA: ISU

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Tipul asta zboară printr-un munte într-o cascadorie la limită