Preşedintele a transmis că „nu putem lăsa să cadă pradă uitării imensele drame prin care au trecut aceşti oameni, umilinţele la care au fost supuşi şi traumele suferite. Comemorarea Samudaripenului menţine vie amintirea victimelor, ne obligă să rămânem vigilenţi şi să nu permitem propagarea în societate a mesajelor şi atitudinilor cu caracter rasist, antisemit, discriminatoriu sau xenofob. Fiecare viaţă nimicită în acest cumplit masacru este pentru noi o moştenire de care trebuie să ne îngrijim, dar şi o lumină care ne ghidează paşii pe drumul nostru european”.
Potrivit preşedintelui, „România, ca întreaga Europă, se află de mai bine de doi ani într-un context dificil, generat de pandemia de COVID-19 şi mai apoi de războiul ilegal dus de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. În această perioadă au fost înregistrate creşteri îngrijorătoare ale tendinţelor de instigare la ură, ale mesajelor şi comportamentelor discriminatorii şi rasiste, mai ales în spaţiul public. Falsificarea, relativizarea sau chiar negarea Holocaustului reprezintă acţiuni menite să intoxice societăţile democratice, să le facă să renunţe la valori şi principii”.
De asemenea, şeful statului a mai arătat că „declaraţiile cu caracter rasist sau şovin sunt inacceptabile, iar astfel de atitudini şi de manifestări trebuie ferm respinse şi condamnate. Traversăm vremuri complicate şi tocmai de aceea este esenţial ca societatea românească să fie unită, să ofere un exemplu de toleranţă, de acceptare, de apreciere şi de respect faţă de diversitatea etnică şi religioasă”, iar „Holocaustul romilor necesită o mai mare atenţie, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional. Trebuie să ne asigurăm că generaţiile tinere şi cele viitoare cunosc faptul că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi populaţiile europene de romi au fost persecutate şi ucise. De asemenea, este important ca tinerii să afle cum autorităţile de la acea vreme au acţionat împotriva cetăţenilor săi de etnie romă şi i-au supus unor tratamente crunte şi înjositoare, fiind nevoiţi să îndure foametea, frigul şi boala”.
Klaus Iohannis a explicat că „cel mai important instrument prin care ne putem asigura că astfel de acţiuni reprobabile din istorie nu vor fi nicicând privite cu indulgenţă rămâne, în continuare, educaţia. Este imperativ să facem eforturi constante pentru a creşte gradul de conştientizare asupra pericolelor antisemitismului, rasismului, xenofobiei şi urii şi să apărăm şi să promovăm drepturile fundamentale, demnitatea umană, libertatea şi democraţia. Poveştile supravieţuitorilor despre experienţele cutremurătoare pe care le-au trăit ne încurajează şi ne inspiră să fim mai solidari şi deschişi faţă de alte culturi. Stigmatizarea şi discriminarea minorităţilor trebuie dur sancţionate de către fiecare dintre noi. De asemenea, avem datoria de a promova şi cultiva respectul şi grija faţă de semeni. În România de astăzi, membrii comunităţii rome nu trebuie să trăiască cu teama că vor fi supuşi prejudecăţilor sau izolaţi de societate”.
„Astfel, este esenţială existenţa unui cadru legislativ adecvat pentru a preveni şi combate orice fel de act discriminatoriu şi xenofob, precum şi a instrumentelor necesare pentru a acţiona împotriva marginalizării minorităţilor. România este un model regional, fiind printre primele state membre ale Uniunii Europene care au adoptat o strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. De Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor, am convingerea că autorităţile publice centrale şi locale vor continua, cu responsabilitate şi energie, demersurile de asumare a trecutului dureros, iar societatea românească îşi va întări ataşamentul faţă de valorile europene şi democratice”, a mai spus preşedintele.
