Președintele României a solicitat „includerea problematicii Mării Negre în toate procesele relevante pentru consolidarea securităţii spaţiului euroatlantic”, dat fiind că a devenit de o „importanță strategică”.

Președintele Klaus Iohannis FOTO Presidency

„În prim-planul convorbirilor s-a aflat, bineînţeles, situaţia de securitate determinată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Am prezentat sprijinul multidimensional acordat Ucrainei, în diferite domenii, inclusiv prin facilitarea tranzitului de cereale, precum şi măsurile pe care noi le-am luat în sprijinul celor peste 3,8 milioane de refugiaţi ucraineni care ne-au trecut graniţa şi al celor peste 110.000 dintre aceştia care au decis să rămână în România. Este crucial ca toate aceste eforturi să continue, cât timp este nevoie, atât din partea Uniunii Europene, cât şi din partea statelor membre. Discuţiile noastre au vizat, totodată, posibilităţile de creştere a sprijinului României şi al Germaniei pentru partenerii estici, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi în cadrul NATO, mai ales pentru Ucraina şi Republica Moldova. Am subliniat, în special, că este foarte important să sprijinim substanţial stabilitatea şi rezilienţa Republicii Moldova în faţa provocărilor securitare cu care se confruntă, inclusiv în plan energetic. Am mulţumit Cancelarului Scholz pentru sprijinul acordat întăririi Flancului Estic, pentru misiunea de poliţie aeriană în spaţiul aerian al ţării noastre în anul 2022, precum şi pentru prezenţa în structurile NATO din România. Sperăm să dezvoltăm această cooperare pentru a consolida în mod semnificativ postura aliată de descurajare şi apărare în faţa provocărilor tot mai complexe.”, a adăugat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a mai spus că „Marea Neagră este acum mai mult ca oricând de importanţă strategică”.

„De aceea, susţinem că este necesară o prezenţă sporită a NATO în Marea Neagră, ceea ce reclamă includerea problematicii Mării Negre în toate procesele relevante pentru consolidarea securităţii spaţiului euroatlantic. Am avut, totodată, o discuţie amplă cu Cancelarul Scholz cu privire la aspecte de actualitate de pe agenda europeană. Aderarea României la spaţiul Schengen este principalul nostru obiectiv, Germania ne-a fost alături, ne-a susţinut activ şi i-am mulţumit şi astăzi domnului Cancelar pentru această abordare. România îşi îndeplineşte rolul de garant al securităţii la frontiera externă, fapt recunoscut la nivel european, iar aderarea la Schengen va consolida acest spaţiu”, a continuat președintele României.

Interesul pentru extinderea UE în Balcanii de Vest

„Am abordat în cadrul discuţiilor şi subiectul extinderii Uniunii. România şi Germania susţin continuarea acestui proces, pe baza meritelor proprii. Balcanii de Vest rămân o prioritate esenţială a Uniunii. Am reiterat sprijinul principial al României pentru viitorul european al statelor din Balcanii de Vest, inclusiv prin furnizarea de expertiză în domenii critice, şi pentru asigurarea unui mediu stabil şi sigur în regiune. Împărtăşim o viziune comună şi cu privire la valenţele strategice ale extinderii spre Est a Uniunii. Am evidenţiat sprijinul pe care România îl acordă pentru avansarea parcursului european al Republicii Moldova şi al Ucrainei”, a completat Klaus Iohannis.

Șeful statului a adăugat că discuţiile cu Olaf Scholz au vizat şi Iniţiativa celor Trei Mări. „Am discutat, de asemenea, şi despre Iniţiativa celor Trei Mări şi am prezentat obiectivele Summitului de anul acesta, pe care îl voi găzdui pe 6 septembrie. Am salutat interesul şi sprijinul constant manifestate de Germania pentru Iniţiativă şi am invitat partea germană să aibă o participare la nivel înalt la Summit, dar şi la Forumul de Afaceri organizat în marja Summitului. În încheiere, doresc să vă mulţumesc, domnule Cancelar federal, pentru vizită şi pentru deschiderea manifestată cu privire la toate aspectele abordate astăzi în discuţii”, a conchis şeful statului.