Președintele României a transmis, cu ocazia împlinirii unui secol de la adoptarea Constituției din 1923, că autoritățile și cetățenii trebuie să vegheze la respectarea și protejarea constituției, pentru a preîntâmpina noi forme de regimuri autoritare.

Președintele Klaus Iohannis FOTO presidency.ro

„Printr-un proces politic complex și un efort intelectual deosebit, Legea fundamentală adoptată a valorificat marile experiențe constituționale ale vremii, asigurând continuitatea tradițiilor și garantând diversitatea și pluralismul. Actul fundamental al României Întregite a consacrat proiectul național și înfăptuirea statului unitar român, recunoscând cele mai importante drepturi și libertăți individuale, valori și principii sociale, precum și regulile de bază pentru buna conducere a statului. Actul politic al Marii Uniri a primit astfel o semnificație constituțională. România Întregită nu a presupus doar crearea statului unitar național și o unificare teritorială, ci și crearea premiselor unei democrații incluzive”, a transmis Klaus Iohannis.

„Românilor, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, li s-au recunoscut și protejat principalele drepturi fundamentale. Totodată, Constituția României din 1923 a reprezentat atât o expresie, cât și o bază normativă pentru unificarea legislativă și pentru integrarea multiculturală a diverselor tradiții legislative”, a mai punctat șeful statului.

Operă juridică modernă

„ Legea fundamentală românească era una dintre cele mai avansate din Europa acelor vremuri, devenind temelia juridică și politică pentru funcționarea instituțiilor României, o monarhie bazată pe un regim constituțional democratic, parlamentar. Constituția din 1923 a fost o operă juridică modernă, de inspirație europeană, care a reflectat nu doar o serie de aspirații și tradiții specifice societății românești, ci și apartenența naturală a României la spațiul cultural, politic și juridic al democrațiilor occidentale”, a mai afirmat Iohannis.

„Consacrarea expresă a caracterului unitar al statului, a drepturilor civile și politice, protejarea libertății religioase, dreptul minorităților naționale, regimul proprietății, interzicerea discriminării pe motive etnice, de limbă sau de religie și a pedepsei cu moartea în timp de pace, ca și interzicerea cenzurii sunt doar câteva dintre elementele modernizatoare pe care Constituția din 1923 le-a adus statului român. În Legea fundamentală de acum un secol și-au găsit loc principiile constituționalismului liberal, printre care se numără separația puterilor în stat, raționalizarea procesului legislativ sau consacrarea controlului de constituționalitate asupra legilor, realizat atunci prin Curtea de Casație și Justiție”, a completat președintele României.

Pericolul autoritarismului

Klaus Iohannis a transmis că întotdeauna cetățenii și instituțiile trebuie să vegheze la respectarea legilor. „Istoria ne-a arătat însă că o constituție, indiferent cât este de avansată și de bine concepută, nu poate să devină singură o stavilă împotriva autoritarismului. Pentru ca drumul unei națiuni să nu fie deviat spre autocrație și dictatură, este esențial ca cetățenii și autoritățile publice deopotrivă să conștientizeze că orice cedare de la principii fundamentale poate, în timp, să compromită parcursul democratic”, a punctat liderul de la Palatul Cotroceni.

„Constituția pe care o aniversăm astăzi rămâne expresia reușitei proiectului național, iar întreaga construcție a statului român modern a fost un efort de generații, cu sacrificii făcute mereu cu speranța unui viitor mai bun. În anul 1991, după căderea regimului comunist, Constituția a cărei adoptare o aniversăm a inspirat și noua lege fundamentală, prin care a fost asigurată continuitatea unor principii și a unor idealuri”, a mai afirmat Iohannis.

„România este astăzi parte a marii familii democratice occidentale, o comunitate a valorilor care au trecut testul timpului. Viitorul țării noastre este unul european, asigurat de însăși deschiderea oferită de dispozițiile Constituției noastre. Parcursul țării noastre nu are o altă direcție decât cea în care valorile democratice sunt respectate, interiorizate și promovate. În vremuri tumultoase, acestea reprezintă o busolă și un filtru pentru deciziile publice, pentru clasa politică și pentru cetățeni”, a mai afirmat șeful statului.

„La 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite, moștenirea sa democratică ne îndatorează să ducem aceste valori mai departe, să le apărăm cu orice preț și să construim viitorul pe care ni-l dorim, într-un cadru constituțional permanent adaptat la realitatea momentului și la nevoile societății. Această moștenire presupune o răspundere comună. Ea aparține clasei politice, Parlamentului, care are datoria ca, prin legile adoptate, să nu se abată de la valorile constituționale” a completat președintele.

Responsabilii pentru democrație

„Responsabilitatea este, în egală măsură, și a celorlalte autorități publice, cărora le revine obligația de a respecta separația și echilibrul puterilor în stat, în spiritul loialității constituționale. Prin misiunea sa constituțională, Curtea Constituțională are, deopotrivă, un rol major ca, prin fiecare decizie sau hotărâre adoptată cu obiectivitate și profesionalism, să consolideze încrederea cetățenilor în statul de drept. Ca Președinte al României, voi continua să veghez la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, rămânând un susținător ferm al parcursului european al țării noastre, bazat pe unitate, perseverență și dorința continuă de a construi o societate mai bună”, a conchis Iohannis.

Șeful CCR

„Constituția din 1923 reprezintă o valoare imaterială a tradiției și a culturii noastre constituționale pe care trebuie să o prețuim și să o cinstim așa cum se cuvine, deoarece aceasta exprimă un moment esențial al formării statalității și identității poporului român în devenirea sa istorică, precum și o mărturie vie a civilizației sale politico-constituționale”, a transmis Marian Enache.

„Cu toții avem conștiința faptului că o Constituție aparține unei comunități politice și, în primul rând, cetățenilor liberi și egali în drepturi. De aceea, fiecare cetățean are îndatorirea moral-politică și juridică a respectării Constituției ca manifestare suverană a titularului puterii politice, lege a întregii Cetăți, care asigură temelia armoniei sociale, unitatea politică și coeziunea societății noastre. Acesta este și sentimentul predominant al cetățenilor români, atunci când se referă la relația lor cu Legea fundamentală. Pentru aceștia, Constituția reprezintă un „scut” de apărare a drepturilor și libertăților, o garanție a valorii demnității lor”, a mai transmis președintele CCR.