Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, și fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu, eliberați pe prescripție/Lia Savonea, parte din completul care a luat decizia, pe o procedură extraordinară/Prejudicii totale de 5,6 milioane de euro
În decizie de eliberare, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de judecătoarea Lia Savonea, invocă o decizie a CCR. ÎCCJ a admis marți cererile de recurs în casație depuse de aceștia, o procedură extraordinară de atac.
„Deciziile de astăzi prin care Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea au fost puși în libertate în urma constatării prescripției răspunderii penale sunt o consecință a aplicării Deciziei nr.50/2025 a Curții Constituționale, care reafirmă principiul conform căruia legea procesual penală trebuie să respecte dreptul la apărare, egalitatea de șanse și accesul efectiv la Justiție”, se arată într-un comunicat de presă al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
„Instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, chiar și atunci când efectele pot fi percepute ca nepopulare”, transmite Înalta Curte.
„Reamintim că, într-un stat de drept, justiția funcționează după reguli, nu după circumstanțe. Indiferent de calitatea persoanelor vizate sau de percepția publică, instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, dovadă de independență a justiției, garanțiile pentru cetățenii obișnuiți, ca și pentru persoanele cu notorietate, sunt aceleași în fața legii. Soluțiile de punere în libertate exprimă respectarea unei decizii constituționale care face parte din ordinea de drept”, se arată în comunicat.â
Înalte Curte: Cei doi au de plătit în continuare banii
„Este important de subliniat că decizia CCR afectează doar aspectul penal al cauzelor vizate, obligațiile civile și măsurile de confiscare dispuse rămânând valabile, astfel încât interesul public în repararea prejudiciilor este asigurat”, se arată în comunicatul ÎCCJ.
„Astfel, în cauzele menționate s-a dispus, după cum urmează: 1. În dosarul nr. 1946/1/2023* – inculpații Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea rămân să plătească: a) sumele de 3.990.248,60 lei și de 65.000 Euro, prejudiciu reținut în sarcina lui Sebastian Vlădescu, și confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la același inculpat; b) sumele de 3.121.328,41 lei și de 1.919.900 Euro, prejudiciu reținut în sarcina lui Mircea Ionuț Costea; Totodată, au fost menținute măsurile asiguratorii instituite până la concurența sumelor confiscate, rezultând că masurile civile dispuse totalizează 7.111.577,01 RON și 4.161.9000 Euro.”
Unul dintre judecători s-a opus admiterii recursului în casație
Unul dintre judecătorii din completul ICCJ s-a opus admiterii recursului în casație, însă decizia sa a fost adoptată prin opinia majoritară a celorlalți magistrați din complet, potrivit minutei ICCJ.
Soluția pe scurt a instanței:
„Admite cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe şi Costea Mircea Ionuţ împotriva deciziei penale nr. 48 din data de 26 mai 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători în dosarul nr. 860/1/2022. Casează, în parte, decizia penală recurată, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatului Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe pentru infracţiunile de luare de mită prevăzute de art. 289 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din Codul penal şi a inculpatului Costea Mircea Ionuţ pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 289 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din Codul penal şi, în consecinţă:
În baza art. 448 alin. (2) lit. a) teza a II-a din Codul de procedură penală, raportat la art. 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură penală, reconfigurat prin Decizia nr. 50/2025 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 328 din 11 aprilie 2025 şi art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe pentru cele două infracţiuni de luare de mită prevăzute de art. 289 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din Codul penal, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
În baza art. 448 alin. (2) lit. a) teza a II-a din Codul de procedură penală, raportat la art. 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură penală, reconfigurat prin Decizia nr. 50/2025 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 328 din 11 aprilie 2025 şi art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Costea Mircea Ionuţ pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 289 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din Codul penal, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
Anulează formele de executare emise în baza deciziei atacate şi dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe şi Costea Mircea Ionuţ, dacă nu sunt arestaţi într-o altă cauză. Menţine dispoziţiile din decizia penală recurată privind confiscarea specială şi măsura sechestrului asigurător instituită asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe şi Costea Mircea Ionuţ. Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale recurate care nu sunt contrare prezentei hotărâri. În temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea prezentei cauze rămân în sarcina statului. În temeiul art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 190 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 noiembrie 2025. Cu opinia separată, în sensul respingerii, ca nefondate, a cererilor de recurs în casaţie formulate de inculpaţii Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe şi Costea Mircea Ionuţ împotriva deciziei penale nr. 48 din data de 26 mai 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători în dosarul nr. 860/1/2022 şi a obligării acestora la plata cheltuielilor judiciare.”
Costea primise șase ani, a fugit din țară
Fostul președinte al Eximbank, Ionuţ Costea, a fost extrădat și adus în țară în iunie 2025, după ce fusese dat în urmărire internaţională. Costea se ascundea în Turcia după ce fusese condamnat la șase ani de închisoare pentru mită și fusese condamnat definitiv în urmă cu doi ani.
Vlădescu, condamnat și el la șapte ani de închisoare
În același dosar a fost condamnat la șapte ani și patru luni fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, în timp ce fostul parlamentar Cristian Boureanu a fost achitat. În timp ce Sebastian Vlădesu s-a predat Poliției și a fost dus în penitenciar, Mircea Costea a fost dat în urmărire de către Poliție.
Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv atunci la 7 ani și 4 de închisoare cu executare pentru luare de mită într-un dosar de corupție legat de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată București–Constanța.
Vlădescu s-a și predat în ziua condamnării definitive și a executat doar ceva mai mult de doi ani de închisoare din pedeasa de 7 ani și 4 luni.
Acuzațiile aduse de DNA în dosarul lui Sebastian Vlădescu
Potrivit DNA, dosarul vizează infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005 – 2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate. Dosarul a fost trimis în judecată de DNA în noiembrie 2019.
Procurorii au susţinut că activitatea infracţională s-a desfăşurat în două etape.
Astfel, prima etapă – în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR (Mihaela Mititelu – n.r.), să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.
În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi.
