IPP: Înființarea de unități centrale de achiziții publice poate duce la o economie anuală de 1,8 miliarde de euro

IPP: Înființarea de unități centrale de achiziții publice poate duce la o economie anuală de 1,8 miliarde de euro

Înființarea unor unități centrale de achiziții publice ar putea genera o economie de peste 1,8 miliarde de euro, anual, la bugetul de stat, care reprezintă 10% din totalul achizițiilor publice realizate în fiecare an în România, potrivit concluziilor unui studiu-diagnoză asupra risipei de resurse în lipsa coordonării naționale, prezentat de experții Institutului pentru Politici Publice în cadrul unei mese rotunde organizate joi alături de Ambasada Olandei.

"Poza pe care ne-o arată în acest moment sistemul de achiziții publice este poza unui sistem care nu manifestă suficientă grijă pentru eficientizarea banilor publici, care risipește bani în zone în care se poate eficientiza. O soluție este unitatea centrală de achiziții publice (UCAP), nu e singura și nu o să se întâmple o minune peste noapte cu înființarea ei, nu a fost exclusiv ideea noastră, dar o întărim. (...) Simpla ei înființare nu rezolvă toate problemele, atâta vreme cât nu ai în interior un management performant și o gândire orientată spre performanță. (...) Suntem conștienți (...), din discuțiile cu partenerii noștri, că primul pas va fi unitatea centrală de achiziții publice. (...) În opinia noastră, ar trebui demarat, în paralel, un demers de creare a capacității în plan local pentru a populariza acest mecanism al asocierii, probabil, în primă instanță între Consiliile județene, în vederea derulării de proceduri de achiziții de interes comun, punând împreună resurse, staff, buget, etc.", a declarat Violeta Alexandru, coordonator al studiului-diagnoză realizat de IPP.

Ea a punctat că înființarea UCAP reprezintă "o soluție pentru eficientizarea unor cheltuieli publice", având în vedere că la acest moment în zona achizițiilor publice "pentru aceeași categorie de produs, diferențele (de preț — n.r.) sunt nejustificate".

Potrivit lui Adrian Moraru, director al IPP, într-o primă fază, din cercetările efectuate pentru realizarea studiului, s-ar putea lua în calcul achiziția comună a unor produse precum combustibili, benzină, motorină, aplicații hardware, consumabile (hârtie, tonere), automobile, stingătoare și mobilier de birou.

Directorul Agenției Naționale de Achiziții Publice, Bogdan Pușcaș, a subliniat, la rândul său, că în cadrul strategiei în domeniu centralizarea și cercetarea unei perspective referitoare la unități centralizate de achiziții publice este "un punct nodal".

"Există o preocupare concretizată în proiectul POCA pe care noi îl derulăm (...) și am schițat câteva elemente de conținut cu ajutorul colegilor și consultanților noștri de la BEI și Banca Mondială. În același timp, vedem din ce în ce mai importantă nevoia unei gândiri a achizițiilor publice mari, de interes general, strategice ca pe proiecte de sine stătătoare. (...) O unitate centralizată de achiziții publice, așa cum a fost ea gândită în strategia națională, se dorește a fi implementată, astăzi, la nivelul Ministerului de Finanțe și urmărește eficientizarea unor cheltuieli cu produse de complexitate redusă, însă cu volum mare de cumpărare sau cu o repetabilitate a acțiunii. (...) Asistența tehnică ne-a furnizat și primele trei produse asupra cărora ar trebui să ne aplicăm, acestea fiind hârtie de scris, tonere și carburanți. În același timp, trebuie văzută o a doua direcție pentru gândirea unitară, reducerea termenelor și simplificarea modalității de achiziție pentru proiectele mari, pentru proiectele de interes general. România are nevoie de o predictibilizare a modului în care se fac achizițiile mari", a declarat Bogdan Pușcaș.

Cristina Breden, directorul Direcției de achiziții publice din cadrul Curții de Conturi, a prezentat o serie de date legate de controalele realizate la entități publice.

"În România, există circa 15.000 de entități publice care sunt și autorități contractante. (...) Curtea de Conturi (...) reușește să verifice în cursul unui an circa 2.600 — 2.700 de entități. La aceste entități publice, în cursul anului 2016, au fost identificate, și această informație o găsiți în raportul anual public al Curții de Conturi, (...) circa 23.500 de abateri. Valoarea totală a prejudiciilor este de circa 400 de milioane de euro. În raportul public nu veți găsi referire la abateri privind zona achizițiilor publice, dar la asta voiam să ajung eu. Din cele 400 de milioane de euro prejudicii doar 40 de milioane de euro sunt în zona achizițiilor publice. De fapt, 9,3% din valoarea totală a prejudiciilor se regăsește în zona achizițiilor publice. S-a identificat mai puțin de o abatere pe entitate publică verificată, 0,8, (...) sunt 2.303 abateri identificate în domeniul achizițiilor publice în cursul anului 2016", a declarat Cristina Breden.

Potrivit acesteia, 93% dintre abateri sunt în etapa de execuție a contractului, deci post atribuire.

"Vă rog să facem diferența, doar 7% din abateri se regăsesc în etapa de inițiere și planificare a unei achiziții publice, respectiv în etapa de organizare și derulare a procedurii de atribuire. Asta înseamnă foarte puțin", a spus Breden.

Ea a precizat că, în funcție de bugetele pentru achiziții, pot fi identificate și entitățile publice care greșesc cel mai des și acestea sunt cele de la nivel orășenesc și comunal, unde nu există suficient personal pregătit în domeniu.

"Constatăm că, din cele 2.303 entități contractante la care am constatat o abatere în domeniul unei achiziții publice, 78 % sunt unități administrativ-teritoriale. În general, unitățile administrativ-teritoriale, și nu cele de nivel județean sau municipal, ci orășenesc, comunal. La nivel orășenesc și comunal se greșește cel mai mult, nu au personal de specialitate suficient de bine pregătit. (...) Prin urmare, ideea este foarte bună de înființare a acestor unități centrale de achiziții publice. Din fericire, legea ne permite. Așteptăm cu interes înființarea acestor unități centrale deoarece cred că este singura soluție pentru întărirea în primul rând a legalității, pentru că în România prima dată trebuie să vorbim de legalitate", a afirmat Breden.

Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România, Stella Ronner-Grubacic, a punctat în alocuțiunea ținută în deschiderea evenimentului că problema achizițiilor publice este una spinoasă nu doar în România.

Potrivit ambasadorului, pentru atingerea scopurilor propuse trebuie combinate "expertiza, eficiența și transparența modului în care se fac achizițiile publice care au un impact direct și în economie".

"Este vorba despre banii contribuabililor, de bani publici. Sectorul privat trebuie să devină, din punctul nostru de vedere, un partener al autorităților publice", a spus Stella Ronner-Grubacic.

La dezbatere au fost prezentate exemple de bune practici în domeniul achizițiilor publice de către experți olandezi — Wouter Stolwijk reprezentând instituția centrală olandeză responsabilă de achiziții, și Ditmar Waterman, specialist în domeniu dintr-o regiune din Olanda în care unitățile administrației publice locale gestionează, pentru folosirea eficientă a resurselor, în comun proceduri de achiziții de interes reciproc.

AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Mafia cu gulere galbene / Te crucești când citești așa ceva!

2 Alina Ghica, judecătoarea care a suspendat completurile de 5 judecători la cererea lui Dragnea și a anulat o p…

3 Așa o fi?

4 Categoria „mumu” / Comisia din Penitenciarul Rahova a fost de acord cu eliberarea condiționată a lui Dragnea

5 Cine este Ioana Mihăilă, propunerea USR PLUS la ministerul Sănătății