Irineu al Olteniei blestemă preoții și credincioșii care frecventează lăcașul construit pe un loc blestemat de Sfântul Ierarh Calinic
Potrivit unui document publicat Arhiepiscopia Râmnicului intitulat „Document de Legământ cu Blestem”, semnat de Mitropolitul Olteniei Irineu și de starețul Mănăstirii Frăsinei (jud. Vâlcea), toți preoții și credincioșii, care vor intra de azi înainte într-o biserică din apropierea Mănăstirii Frăsinei despre care se spune ca ar fi fost construită pe un loc care a fost blestemat de Sfântul Ierarh Calinic, sunt anatemizați. Potrivit învățăturii Bisericii, blestemul este un gest primitiv, considerat chiar ca fiind un păcat foarte grav.
„Hotâram în numele Sfintei Treimi ca de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, preoți sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică și sa nu mai săvârșească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină și nici vreo Sfântă Liturghie, să nu se mai oficieze în aceasta biserică sau în spațiile din jurul acesteia. Cei care vor încălca această hotărâre sa cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic și sub blestemul nostru. De sunt clerici să se caterisească, iar de sunt mireni să se afurisească, iar este de este vreun preot de Mir și va încalca acest Legământ sa fie în aceeași osandă”, conține blestemul, potrivit documentului.
În încheierea anatemei, Mitropolitul Irineu împreună cu starețul Mănăstirii Frăsinei spun că niciun cleric indiferent de ce rang bisericesc ar avea „să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi”.
De precizat este faptul ca textul documentului este plin de greșeli gramaticale. (FOTO)
Sursa: Arhiepiscopia Râmnicului Într-un răspuns pentru G4media.ro, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Vasile Banescu a transmis că documentul este încă neoficial și că Mitropolia Olteniei urmează să ofere un comunicat.
Răspunsul integral al Purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Vasile Banescu: „Înțeleg ca e un document încă neoficial. Mitropolia Olteniei va oferi un comunicat. Decizia este aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să trăiască și să slujească exclusiv în incinta și la biserica mănăstirii, nu și la biserica situată la câțiva km de acestea. Dincolo de limbajul arhaic, ușor ermetic bisericesc, este o decizie menită să sporească gradul de rigoare și ascultare duhovnicească al celor ce de bunăvoie au optat pentru o viață ascetică bazată pe cele trei voturi monahale: ascultare, castitate și sărăcie benevolă. Condiții existențiale asumate de-a lungul veacurilor de oricine alege să devină monah. Rațiunea adâncă a a monahismului este separarea de tumultul lumii, găsirea liniștii favorabile rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele și trăirea mai riguroasă a poruncilor și sfaturilor evanghelice.”
Potrivit învățăturii Bisericii, blestemul este un gest primitiv, considerat chiar ca fiind un păcat foarte grav.
„Nu se recomandă preoţilor şi monahilor să blesteme. Părinţii Bisericii şi Sfânta Scriptură îndeamnă la binecuvântare. Ea a fost întotdeauna semnul legăturii cu Dumnezeu, iar blestemul – o barieră, un zid, aş zice o despărţire între noi şi Dumnezeu. De aceea, cei care blestemă – indiferent cine sunt ei, chiar şi slujitori ai Bisericii -mai ales când este vorba de lucruri obişnuite, consider că fac un păcat foarte grav, care trebuie evitat“, spune un episcop ortodox într-un articol din Ziarul Lumina.
CONTEXT. Biserica despre care se face referire în blestem a fost construită în apropierea Mănăstirii Frăsinei. La slujbele oficiate în ea puteau participa și femeile, spre deosebire de biserica Mănăstirii Frăsinei unde accesul femeilor este interzis.
Potrivit adevărul.ro, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, prăznuit de ortodocşi în fiecare an la 11 aprilie, a interzis intrarea femeilor în mânăstirea Frăsinei printr-o hotărâre gravată pe o piatră. Sfântul ar fi luat această hotărâre în anul 1867 din cauza faptului că, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat.
Legenda spune că hotărârea a fost luată de episcopul Râmnicului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica în 1867. Şi astăzi, în acest loc oamenii păşesc cu frică, iar femeile care îndrăznesc să ajungă în mănăstire au parte de cele mai mari nenorociri.
În această mănăstire, cunoscută şi sub denumirea de Athosul românesc, regulamentul Sfântului Calinic, unic în felul lui, de a nu se mânca niciodată carne în mănăstire, de a nu intra niciodata femei şi de a se face slujba la miezul nopţii până dimineaţa, este păstrat cu stricteţe.
La Frăsinei trăieşte o obşte de 54 de călugări, fără ca picior de femeie să tulbure liniştea. Despre legendele care circulă despre Frăsinei vorbesc şi reprezentanţii Patriarhiei Române. Cu altă ocazie, Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Patriarhie a explicat pentru adevărul.ro, de ce nu trebuie să dăm crezare poveştilor despre blesteme:
“În primul rând trebuie evitat termenul de blestem, este o imprecaţie cu conţinut negativ. Regula împiedicării accesului în mănăstire a femeilor este după modelul de la muntele Athos. Vorbim aici despre o regulă atonică, un program riguros, unde se slujeşte zi şi noapte. Raţiunea pentru care nu se acordă acces femeilor este protejarea monahilor în faţa unei ispite fireşti cu puţinţă să-i tulbure pe ei în viaţa aspră pe care o duc, pornind de la reguli stricte care nu se încalcă niciodată. De altfel aici, nu se consumă carne şi se fac slujbe neîntrerupt, este un program riguros”.
Despre nenorocirile care circulă în poveştile populare despre femeile care au încălcat legământul de la Frăsinei, Vasile Bănescu spune că sunt “lucruri neverificabile cărora nu le trebuie acordată atenţie în spaţiul creştin”. “Blestemul nu-şi are rostul când vorbim de Dumnezeu, circulă legende. Sunt doar poveşti”, e de părere purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
Blestemul Sfântului Ierarh Calinic
„Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867”, scrie pe piatra de legământ a Sfântului Calinic.
Vasile Bănescu: ”Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună pe care a luat-o”
Purtătorul de cuvântul al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a reacționat la blestemul Arhiepiscopiei Râmnicului îndreptat către toți preoții și credincioșii, care vor mai intra într-o biserică din apropierea Mănăstirii Frăsinei, despre care se spune ca ar fi fost construită pe un loc care a fost blestemat de Sfântul Ierarh Calinic.
”Decizia este, în esență, aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu și la biserica situată la câțiva km de aceasta.
Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înțelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare și ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viață ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate și sărăcie benevolă. Condiții cu rațiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah”, transmite Bănescu.
El susține că blestemul nu ar trebui să se regăsească în rațiunea monahismului, care solicită separarea de societate și găsirea liniștii pentru rugăciune.
”Rațiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniștii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele și trăirea mai riguroasă a poruncilor și sfaturilor evanghelice.
Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de față, într-un limbaj sever și anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de viețuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă.
Rațiunea pentru care în anumite mănăstiri (ca la muntele Athos) nu se permite accesul femeilor este exclusiv aceea a protejării monahilor de cea mai puternică ispită omenească. Firește, le rămân multe altele cu care se nevoiesc să lupte, rugându-se și pentru noi, cei ce nu avem adesea puterea aceasta.
Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună pe care a luat-o spre binele și ordinea internă a mănăstirii Frasinei, renumită pentru asprimea vieții duhovnicești a monahilor care au dorit să trăiască acolo”, a mai transmis Bănescu.
