Islanda ia în calcul accelerarea referendumului privind aderarea la UE. De ce se grăbește Reykjavík?

Islanda analizează posibilitatea organizării, chiar din luna august, a unui referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, potrivit unor surse familiarizate cu pregătirile. Inițial, consultarea populară fusese anunțată pentru 2027, scrie politico.eu.

Discuția are loc într-un context în care tema extinderii Uniunii revine în prim-plan. La Bruxelles se lucrează la scenarii care ar putea oferi Ucrainei o formă de integrare parțială începând de anul viitor, în timp ce Muntenegru, considerat unul dintre candidații avansați, a închis recent un nou capitol de negociere.

Guvernul de la Reykjavík promisese un referendum până în 2027, după ce negocierile de aderare au fost suspendate în 2013. Însă calendarul ar putea fi devansat pe fondul schimbărilor geopolitice și al tensiunilor generate de deciziile administrației americane, inclusiv impunerea de tarife asupra Islandei și declarațiile președintelui Donald Trump privind Groenlanda.

Parlamentul islandez ar urma să anunțe data votului în următoarele săptămâni. Potrivit acelorași surse, dacă islandezii ar vota în favoarea reluării negocierilor, țara ar putea deveni membră a Uniunii înaintea altor state candidate.

Extinderea UE, redefinită prin prisma securității

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat recent că discuția despre lărgirea Uniunii nu mai este doar una tehnică. „Este din ce în ce mai mult despre securitate, despre apartenență și despre capacitatea noastră de a acționa într-o lume marcată de sfere de influență concurente”, a spus ea.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit luna trecută la Bruxelles cu premierul islandez Kristrún Frostadóttir și a subliniat că parteneriatul cu Islanda „oferă stabilitate și predictibilitate într-o lume volatilă”.

Interesul pentru consolidarea relațiilor dintre UE și Islanda era vizibil încă înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Totuși, declarațiile recente ale unor oficiali americani – inclusiv gluma ambasadorului american la Reykjavík, care sugera transformarea Islandei în al 52-lea stat american – au sporit sentimentul de urgență.

O decizie influențată de lecțiile trecutului

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în plină criză financiară, după prăbușirea celor mai mari trei bănci comerciale ale țării. Negocierile au fost însă înghețate în 2013, pe fondul redresării economice rapide și al temerilor privind stabilitatea zonei euro. În 2015, Reykjavík a cerut oficial să nu mai fie considerată stat candidat.

Între timp, contextul geopolitic s-a schimbat radical. Islanda ocupă o poziție strategică în Atlanticul de Nord, la sud de Cercul Polar, nu are armată proprie și își bazează securitatea pe apartenența la NATO și pe acordul bilateral de apărare cu Statele Unite din 1951.

Sondajele recente indică o creștere a sprijinului public pentru aderarea la UE, însă procesul nu ar fi lipsit de obstacole politice.

„În final, totul se reduce la pește”

Cel mai sensibil dosar rămâne cel al drepturilor de pescuit – un sector esențial pentru economia islandeză și principalul punct de fricțiune în negocierile anterioare. „În final, totul se reduce la pește”, a declarat una dintre sursele europene.

În trecut, disputele cu Regatul Unit privind cotele de macrou au generat tensiuni majore, inclusiv amenințări cu sancțiuni comerciale. Ieșirea Marii Britanii din UE ar putea însă reduce presiunea pe acest capitol.

Islanda este deja membră a Spațiului Economic European și face parte din spațiul Schengen, ceea ce înseamnă că a adoptat o mare parte din legislația europeană. Înainte de suspendarea negocierilor, în 2013, închisese 11 din cele 33 de capitole de aderare.

Pe hârtie, procesul ar putea avansa rapid. Totuși, chiar și după încheierea negocierilor, ar fi necesar un nou referendum pentru aprobarea aderării propriu-zise.

Pentru o țară cu unul dintre cele mai ridicate PIB-uri pe cap de locuitor din lume, beneficiile economice ale aderării sunt mai puțin evidente decât pentru alte state candidate. În schimb, argumentul securității și al apartenenței la un bloc stabil pare să cântărească tot mai greu în dezbaterea publică islandeză.