Raluca Moroșanu, judecătoare la Curtea de Apel București, lansează acuzații la adresa actualei conduceri a instanței, într-un interviu acordat Recorder. Magistrata susține că independența judecătorilor este afectată, că deciziile se iau netransparent.

Judecătoarea a povestit cum a decis sǎ iasă public în conferința organizată de conducerea Curții de Apel București pentru a reclama nereguli la aceasta instanță, în condițiile în care au existat voci care au susținut cǎ ar fi fost o acțiune organizată împreună cu jurnaliștii Recorder.

„Sincer, am văzut negru în fața ochilor. Cu alte cuvinte, dumnealor ne cheamă să îi susținem, suntem chemați să îi susținem pe cei care ne, cum spuneam, terorizează. (..) În acel moment, m-am gândit, uite ce fac ăștia, fac o conferință de presă exact ca Ceaușescu în 21 decembrie. Și atunci m-am gândit dacă n-ar fi momentul să fac ceva care să fie văzut de toată lumea”.

„Nu pensiile sunt problema reală a Justiției”

Judecătoarea Raluca Moroșanu a declarat că a fost singurul magistrat care a votat împotriva dezavuării proiectului de lege privind pensiile magistraților, explicând că este o luptă pierdută și că altele sunt adevăratele probleme ale Justiției.

„Am votat împotriva protestului față de acest proiect pentru un motiv foarte simplu: când constați că vei pierde și îți dai seama că inevitabil vom pierde aceste pensii de serviciu, mai bine renunți elegant la ceea ce nu mai poți câștiga și te concentrezi pe problemele reale ale Justiției”, a spus judecătoarea.

Potrivit acesteia, pensiile speciale nu sunt problemele reale a justiției, ci dificultățile cu care se confruntă zilnic magistrații: „Problemele reale sunt volumul de muncă, lipsa de personal, legislația care se schimbă permanent, lipsa infrastructurii. Nu avem săli de judecată. Cum să dai termene când ai sală doar de două ori pe lună? Cum să soluționezi dosare când ai zeci de alte obligații și sute de cauze?”, a explicat Moroșanu.

De ce crede că vor dispărea pensiile speciale

Judecătoarea susține că pensiile de serviciu vor dispărea inevitabil, din motive economice.

„Nu vor mai putea fi susținute financiar de stat. Este o problemă la nivel mondial. În toată Europa se discută despre creșterea vârstei de pensionare. Cred că în 5–10 ani nu vor mai exista deloc pensii de serviciu. Mai bine menținem salarii mari, pentru că se muncește enorm și oamenii chiar le merită. Să reducem volumul de muncă, să facem condiții decente pentru judecători”, a adăugat ea.

Judecătoarea a subliniat că teama reală a magistraților nu este creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, ci perspectiva de a rămâne încă două decenii într-un sistem suprasolicitant.

Colegi care îmi spun: «Nu pot să mai stau 19 ani aici. Nu o să rezist. Mă îmbolnăvesc. Este o tortură». Asta îi sperie cel mai tare

Ea a dezvăluit că ar fi putut ieși la pensie de acum doi ani, cu o pensie mai mare decât salariul, dar a refuzat, considerând că pensionarea timpurie este „o capcană”.

„La 50 de ani ai o speranță de viață de 25 de ani. Nu știi cât vor mai valora banii peste 25 de ani. Trebuie să gândim în perspectivă și să găsim alte soluții economice, inclusiv posibilitatea de a economisi din salarii”, spune Raluca Moroșanu.

Documentarul „Justiție capturată”, momentul declanșator

Judecătoarea a mai spus că afirmațiile colegului său Laurențiu Beșu, prezentate în documentarul „Justiție capturată”, reflectă realitatea din interiorul instanței și au determinat-o să reacționeze public.

„Era perfect adevărat”, a spus Moroșanu, explicând că acela a fost momentul în care a realizat că trebuie să intervină.

Potrivit acesteia, frica persistă în rândul multor magistrați: „Colegilor mei le este în continuare frică și cred că trebuie să fac ceva. Dacă tot am început primul pas, cred că ar fi bine să continui”.

Puterea, concentrată la vârful instanței

Raluca Moroșanu susține că modificările legislative adoptate în 2022 au dus la o concentrare excesivă a puterii în mâinile conducerii instanțelor, în special la Curtea de Apel București.

„Modificările legislative survenite în anul 2022” au creat, în opinia sa, un sistem în care „cam toată puterea este în mâna președintelui instanței”.

Ea a subliniat că, spre deosebire de anii anteriori, judecătorii nu mai sunt consultați și nu mai au acces la deciziile conducerii: „Nu ni se comunică hotărârile colegiului de conducere, habar n-avem ce se discută și ce decizii se iau acolo. Planificările sunt modificate fără să ne fie adus la cunoștință”.

În acest context, Raluca Moroșanu a făcut o comparație dură: „Practic, suntem, ce să vă spun, niște angajați ai unui SRL, unde patronul stabilește ce vrea el și noi trebuie să ne supunem”.

Suspiciuni privind influențarea dosarelor

Întrebată dacă mutările de judecători pot avea legătură cu influențarea unor cauze, magistrata a răspuns afirmativ.

„Da”, a spus aceasta, oferind exemplul unui coleg: „Nu este posibil – și vorbesc de domnul Cătălin Pavel – ca un om să intre în ședință să audieze martori o lungă perioadă de timp, și mulți martori, și pe urmă să fie schimbat de pe o zi pe alta”.

Aceasta a relatat că, în cadrul unor seminare, li s-ar fi transmis constant ideea de a manifesta înțelegere față de inculpați: „Ni se tot spune că trebuie să fim oameni. Doamna Arsenie așa, că trebuie să fim oameni, să fim oameni, să înțelegem problemele inculpaților”.

Un exemplu invocat a fost un seminar dedicat evaziunii fiscale: „Cam 90% ni s-a explicat cum trebuie să achităm noi inculpații pentru evaziune fiscală”.

Potrivit magistratei, președinta Curții de Apel București ar fi intervenit personal: „Doamna Arsenie a venit personal să ne spună în cadrul acestui seminar că evaziunea fiscală de fapt nu prea există așa, în general”.

Aceasta ar fi transmis că condamnarea penală ar trebui să fie o soluție de ultimă instanță: „Ar trebui să fie ultima soluție condamnarea inculpaților pentru evaziune fiscală, că ar trebui să se găsească alte alternative la penal”, iar răspunderea administratorilor ar trebui să fie, în cele mai multe cazuri, „de ordin civil, nu de ordin penal”.