Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru 24 şi 25 noiembrie, adunările generale ale procurorilor şi judecătorilor, pentru a afla punctul lor de vedere în legătură cu avizul pe care CSM trebuie să-l dea pe proiectul de reformă a pensiilor magistraţilor.

Curtea de Apel București FOTO: Agerpres

Întruniți în Adunare Generală, judecătorii Curții de Apel București au respins cu o majoritate covârșitoare, 215 voturi din 216 prezenți, propunerea legislativă a Guvernului privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ”consecvenți fiind în susținerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Judecătorii Curții de Apel București sunt în număr de 243.

De altfel, luni 24 noiembrie și marți 25 noiembrie au loc în toată țara adunările generale ale procurorilor şi judecătorilor, pentru a afla punctul lor de vedere în legătură cu avizul pe care CSM trebuie să-l dea pe proiectul de reformă a pensiilor magistraţilor.

După transmiterea de către instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea a punctelor de vedere exprimate şi centralizării la nivelul Consiliului, Plenul CSM se va întruni în vederea acordării avizului instituţional.

România riscă să piardă suma de 231 de milioane de euro dacă nu se încadrează în termenul de 28 noiembrie pe care l-a primit pentru îndeplinirea jalonului din PNRR privind pensiile speciale.

Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor a fost publicat miercuri în procedură de transparenţă decizională, iar CSM trebuie să dea. în termen 30 de zile, un aviz consultativ.

Principalele modificări la pensiile speciale. Ce prevede proiectul de lege publicat de Ministerul Muncii

Potrivit documentului, cuantumul pensiei de serviciu va reprezenta 55% din baza de calcul, calculată ca media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care s-au reținut contribuții de asigurări sociale în ultimele 60 de luni înainte de pensionare, dar pensia netă nu poate depăși 70% din ultima indemnizație netă .

Proiectul stabilește, de asemenea, că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu cel puțin 35 de ani de vechime în muncă, dintre care minimum 25 de ani în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard prevăzute de legislația sistemului public de pensii, beneficiind de pensia de serviciu menționată.

În cazul în care vechimea în funcții specializate este mai mică de 25 de ani, pensia se reduce cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește.

Totodată, persoanele cu vechime de cel puțin 35 de ani în funcțiile prevăzute pot solicita pensionarea înainte de împlinirea vârstei standard, pensia fiind ajustată cu 2% pentru fiecare an care lipsește până la atingerea acestei vârste, iar cuantumul pensiei de serviciu se recalculează anual, raportat la perioada rămasă până la vârsta standard.

Nivelul maxim al pensiei nu poate depăși 70% din ultima indemnizație netă și menționează că modificarea legislației este o condiție pentru ca România să primească tranșa a treia din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), mai arată proiectul.