Jumătate dintre decesele din România, cauzate de boli de inimă. Trei sferturi pot fi prevenite
Bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de mortalitate în România, fiind responsabile pentru jumătate din totalul deceselor înregistrate anual. În ciuda acestei statistici alarmante, specialiștii subliniază un aspect esențial: peste 75% dintre aceste afecțiuni ar putea fi prevenite, deoarece majoritatea factorilor de risc sunt direct influențați de stilul nostru de viață.
Statisticile din România sunt alarmante: bolile cardiovasculare cauzează jumătate din numărul total al deceselor anuale. Mai îngrijorător este trendul ascendent al mortalității din această cauză în rândul persoanelor sub 65 de ani. Această realitate a determinat Guvernul României, la inițiativa Ministerului Sănătății, să aprobe Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030, un document ce trasează măsuri complexe pentru prevenție, diagnostic precoce, tratament integrat și reabilitarea pacienților.
Dr. Nicoleta Tascan, medic cardiolog la Hyperclinica MedLife Unirii, subliniază că schimbarea acestor statistici se află în mare măsură în puterea fiecăruia dintre noi. Ea explică faptul că majoritatea factorilor de risc cardiovascular sunt legați de un stil de viață nesănătos și mult mai puțin de ereditate sau genetică.
Simptomele ce necesită o vizită la cardiolog
Peste 75% dintre bolile cardiovasculare sunt influențate de factori de risc modificabili, ceea ce înseamnă că pacienții pot ameliora starea de sănătate sau pot controla afecțiunile asociate care cresc riscul cardiovascular. Dr. Nicoleta Tascan avertizează asupra unor simptome care ar trebui să ne determine să căutăm ajutor medical cât mai curând posibil:
„Simptomele care ar trebui să ne dea de gândit sunt oboseala neobișnuită, scăderea toleranței la efort, dispneea – senzația de lipsă de aer, palpitațiile – acele bătăi neregulate ale inimii, durere toracică anterioară (precordială sau retrosternală) la efort sau stres, uneori chiar durere în brațul stâng sau în mandibulă, cefaleea sau amețeala, tulburările de vedere, zgomote anormale în urechi.”
Medicul adaugă că, de cele mai multe ori, pacienții se prezintă la consultație doar atunci când aceste stări persistă și le afectează semnificativ viața. Ideal ar fi, însă, ca fiecare persoană să își monitorizeze periodic starea de sănătate prin investigații de rutină, recomandate de medicul de familie, pentru a preveni apariția bolilor.
Investigații de rutină esențiale pentru sănătatea inimii
Pentru a menține inima sănătoasă, medicul cardiolog recomandă un set de analize și consultații periodice:
„În primul rând, anual, ar trebui ca fiecare persoană să își facă setul de analize de sânge uzuale care include, pe lângă altele: profilul lipidic de bază (colesterol total, trigliceride, LDLc, HDLc) și glicemia, la care putem să adăugăm CRP hs-proteina C reactivă ultrasensibilă, marker al inflamației, dar și hemoglobina glicozilată, o analiză esențială pentru depistarea la timp a prediabetului, respectiv diabetului. Ulterior, în funcție de rezultate, se mai poate completa cu alte determinări specifice. Dacă pacientul nu a avut alte probleme care să îl aducă la consult cardiologic înainte, în jurul vârstei de 40 de ani este necesar un consult de rutină cu o discuție amănunțită privind simptomele, respectiv semnele, istoricul medical personal sau familial, examen clinic cu măsurarea tensiunii arteriale la ambele brațe, auscultația inimii, palparea pulsurilor, electrocardiograma (ECG) și ecografie cardiacă. În urma acestui consult putem stabili riscul cardiovascular, urmând ca persoanele sănătoase să revină la control mai rar, la 3-5 ani, în absența simptomelor.”
– Dr. Nicoleta Tascan, medic cardiolog.
Medicul precizează că, în cazul unor factori de risc semnificativi sau antecedente familiale importante – cum ar fi prezența bolii cardiovasculare la rude de gradul 1 la o vârstă tânără – prima evaluare cardiologică poate fi efectuată mai devreme, iar reevaluările pot fi chiar anuale. După vârsta de 50-60 de ani, o evaluare cardiologică anuală este necesară, indiferent de prezența simptomelor.
În funcție de simptomele pacientului, examenul clinic, aspectul ECG-ului și/sau ecocardiografiei, pot fi recomandate investigații complementare precum Holter ECG, monitorizare automată a tensiunii arteriale pe 24 de ore, test ECG/ecocardiografie de efort, ecocardiografie transesofagiană, ecografie Doppler vasculară , CT coronarian (scor de calciu/angio CT coronarian), RMN cardiac sau angiografie coronariană/arterială.
Stilul de viață și alți factori de risc
Pe lângă investigațiile medicale, adoptarea unui stil de viață sănătos este fundamentală, având în vedere că majoritatea afecțiunilor cardiace sunt consecința unor obiceiuri nocive menținute pe termen lung.
„Principalii factori de risc cardiovasculari sunt: sedentarismul, fumatul, consumul de alcool în exces, alimentația nesănătoasă, obezitatea – în special obezitatea centrală, dislipidemia, rezistența la insulină, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, stresul și anxietatea, ereditatea, la care se adaugă vârsta și sexul masculin. Dintre aceștia doar vârsta, sexul și ereditatea nu sunt modificabili, ceilalți pot fi modificați prin optimizarea stilului de viață sau prin tratament specific. Există, totodată, ceea ce numim „noi factori de risc cardiovascular”, iar aceștia sunt markeri care pot fi cuantificați în laborator. Printre ei se numără: homocisteina – care, peste un anumit nivel, se asociază cu risc crescut de ateroscleroză prematură și tromboembolism, lipoproteina A – asociată cu risc crescut de ateroscleroză prematură, infarct miocardic, accident vascular cerebral, dar și factorii proinflamatori – cum ar fi proteina C reactivă înalt sensibilă care măsoară inflamația cronică de la nivelul vaselor de sânge și se corelează cu riscul de evenimente acute, cum sunt infarctul de miocard și accidentul vascular cerebral sau boala vasculară periferică.”
– Dr. Nicoleta Tascan, medic cardiolog.
Pe lângă acești factori, bolile cardiovasculare pot apărea și pe fondul altor afecțiuni care afectează diverse organe sau sisteme. Inima poate fi afectată de cauze dobândite sau moștenite (ereditare sau congenitale). Bolile cardiace dobândite pot fi primare, afectând direct inima și fiind strâns legate de factorii de risc menționați anterior, sau secundare, apărând ca o consecință a altor boli sau terapii.
„Printre cel mai des întâlnite afecțiuni care conduc la îmbolnăvirea inimii se află hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, boala renală cronică, bolile endocrine – hipotiroidism, hipertiroidism, sindromul Cushing, feocromocitomul, acromegalia, hiperparatiroidismul primar. De asemenea, sunt de menționat bolile oncologice și mai ales terapiile oncologice, bolile hematologice – anemia de diverse cauze, policitemiile, limfoamele, leucemiile, trombofiliile, bolile reumatismale – poliartrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, sclerodermia și spondilita anchilozantă. Deloc de neglijat sunt depresia și tulburările de anxietate, dar și dependența de droguri cum ar fi cocaina, amfetamine, ecstasy, marijuana și hașiș.”
– Dr. Nicoleta Tascan, medic cardiolog.
Prevenția modernă: de la diagrame la teste genetice
Medicina modernă pune un accent deosebit pe prevenție, iar riscul cardiovascular poate fi estimat prin diverse metode de screening, de la cele simple la cele complexe.
„În practică, folosim, în special, diagramele SCORE (Systemic Coronary Risk Estimation) care estimează riscul pentru evenimente cardiovasculare în următorii 10 ani, la persoanele aparent sănătoase, care nu au manifestat simptome specifice, dar care au mai mulți factori de risc prin asocierea cărora le crește riscul cardiovascular. Aceste diagrame estimează riscul pe baza vârstei, sexului, nivelului tensiunii arteriale, nivelului colesterolului, statusului de fumător. Există și pacienți pentru care nu este necesară estimarea riscului pe baza acestor diagrame, aceștia încadrându-se din start la risc înalt sau foarte înalt din cauza patologiei pe care o au. Testul Longevity 100+ identifică, printre altele, predispoziția atât pentru boli cardiovasculare cât și pentru factorii de risc cardiovascular, aceste date contribuind la o mai bună evaluarea a riscurilor individuale și la construirea unor planuri personalizate de monitorizare și prevenție, ceea ce îi ajută foarte mult pe pacienți. Identificarea unui substrat genetic pentru bolile cardiovasculare poate duce la un diagnostic mai precis și poate influența gestionarea terapeutică. În cazul unor patologii, testarea genetică poate avea, pe lângă implicațiile diagnostice și implicații prognostice și terapeutice și un plan de urmărire pe termen lung. Unul dintre obiectivele majore ale testării genetice este stabilirea riscului de boală la membrii familiei unui pacient cu o anumită patologie determinată genetic, identificând astfel membrii familiei aflați la risc în stadiul asimptomatic, iar în aceste cazuri intervențiile profilactice pot întârzia debutul, pot reduce severitatea bolii sau pot preveni evenimente clinice majore cum sunt accidentele vasculare, infarctul miocardic sau moartea subită. Totuși, majoritatea bolilor cu substrat genetic au etiologie multifactorială, factorii genetici nefiind singurii care determină boala. Pentru anumite patologii, testarea genetică ne arată predispoziția de a dezvolta boala fără a prezice cu certitudine apariția ei, ceea ce este un lucru foarte bun, pentru că putem aplica măsuri preventive și astfel să nu ajungem să dezvoltăm boala, chiar dacă avem un risc crescut.”
– Dr. Nicoleta Tascan, medic cardiolog.
Prevenția începe din copilărie
Medicul cardiolog subliniază importanța implementării măsurilor preventive bazate pe un stil de viață sănătos încă din copilărie, transformându-le într-un comportament constant pe parcursul întregii vieți. Copiii cu obezitate morbidă și un stil de viață sedentar reprezintă principalii candidați pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare la vârsta adultă, sau chiar mai devreme.
Dr. Nicoleta Tascan concluzionează că majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite printr-o combinație de intervenții la nivel de sănătate publică și eforturi individuale. Acestea includ adoptarea unui stil de viață conștient, caracterizat prin activitate fizică regulată, nutriție adecvată, evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, gestionarea eficientă a stresului și, nu în ultimul rând, controale medicale periodice pentru evaluarea riscului, optimizarea stilului de viață și tratamentul factorilor de risc, acolo unde este necesar.
Explorează subiectele:
