Reforma pensiilor magistraților reaprinde tensiunile între puterile statului și readuce justiția în centrul dezbaterii publice. Însă politologul Andrei Țăranu atrage atenția că subiectul de fapt nu e nou: justiția domină de ani buni discursul politic. În acest context, o parte din sistemul judiciar pare că încearcă nu doar să aplice legea, ci să o și impună.

FOTO Arhivă Adevărul

Săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a avut un discurs critic la adresa magistraților, într-o conferință de presă, la Palatul Cotroceni. Abordarea sa a fost însă una nuanțată. În plus, el a declarat că dorește să deschidă o discuție amplă despre funcționarea sistemului de justiție după încheierea dezbaterilor despre pensiile speciale, întrebându-se chiar de ce nu mai există anchete care să vizeze magistrați.

Precizările șefului de stat vin într-un context politic tensionat, în mijlocul discuțiilor pe care le mediază între Executiv și reprezentanții sistemului de justiție pe tema modificării condițiilor de pensionare ale magistraților, după ce CCR a respins legea inițială. Tot în contextul acestor discuții, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, propune un acord în șase puncte pentru depășirea crizei din Justiție generate de reforma pensiilor speciale ale magistraților.

„Acest subiect a fost politizat foarte mult. Nu de acum. Din 2024”

Politologul Andrei Țăranu subliniază pentru „Adevărul” că tema justiției a fost folosită de-a lungul anilor într-un sens manipulator de reprezentanți, atât din stânga, cât și din dreapta politicii.

„Justiția este o putere în stat. Ea ar trebui să fie extrem de transparentă. Numai că, cu cât a fost mai mult apărată și cu cât a existat această idee că trebuie să luptăm împotriva Executivului pentru Justiție, cu atât ea a devenit mai opacă. Și acum tragem ponoasele de pe urma acestei opacizări a justiției, care s-a învățat să fie doar admirată și niciodată judecată. Juridicul și-a construit un zid legislativ care probabil este indubitabil. Dar acest zid legislativ este incomprehensibil pentru marea majoritate a cetățenilor români. Cine nu este din sistem, nu are cum să înțeleagă de ce magistrații dețin atât de multă forță sau sunt sprijiniți, nu doar din sistemul lor, dar și din alte zone.

Nouă ni se pune la nesfârșit în discuție un subiect pentru care sunt pregătiți doar o mână de oameni. Și ni se pune în balanță și ni se cere să judecăm ca și cum noi am fi tot atât de cunoscători cum este și cineva din Consiliul Suprem al Magistraturii sau cum este cineva de la Ministerul Justiției”, explică politologul Andrei Țăranu pentru „Adevărul”, subliniind, totodată, că poziția președintelui nu diferă prea mult de cea a cetățenilor de rând, care asistă, în aceste zile, la o succesiune rapidă de evenimente reflectate în spațiul public – de la inițiativa Guvernului de a modifica condițiile de pensionare ale magistraților, la respingerea proiectului de către CCR și până la demersul CSM de a depune o plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, ca reacție la declarațiile în care aceasta compara sistemul cu „un fel de Caritas”.

Politologul Andrei Țăranu punctează că acest subiect a fost politizat foarte mult. „Și nu de acum. Practic, el este politizat din 2004. De 21 de ani, subiectul justiției și în special anumite zone din justiție, anticorupția, traficul de stupefiante sau diverse alte lucruri, dar în special cele legate de politică au fost extrem, extrem de mult politizate. Ba s-a spus că politicul se implică prea mult în justiție, ba s-a spus că justiția se implică prea mult în politică și că se fac dosare la comandă, și așa mai departe. Această bătălie în numele justiției, care nici măcar nu-i dusă de magistrați. Această bătălie în numele justiției face ca subiectul, cu cât este mai obscur, cu atâta să trezească mai multe pasiuni în rândul cetățenilor. Și de aici, dacă vreți, marea problemă a anumitor magistrați”.

Andrei Țăranu subliniază că Înalta Curte de Casatie și Justiție a introdus termenele de prescriere la care face referire și președintele, iar Curtea Constituțională doar le-a acceptat.

„Subiectul justiției, la fel ca și subiectul politic, nu este un subiect moral. Aici e marea discuție. Noi discutăm moral despre subiecte care sunt amorale. Și cu atât mai mult justiția. Justiția are un principiu. Dura lex, sed lex - Legea este dură, dar este lege. Ea nu are o dimensiune morală. Putem avea noi niște discuții morale. Politicul poate avea niște discuții legislative, adică să facă niște legi. Juridicul, este chemat doar să pună în aplicare legea. Deci, de la un moment dat, a început și continuă acest lucru, ca o parte din justiție să încerce să facă legea”, mai arată politologul.

„O discuția serioasă despre sistemul de justiție”

Amintim că săptămâna trecută președintele Nicușor Dan a comentat că „de câteva luni există o tensiune socială la adresa magistraților”. Totodată șeful statului a explicat că în cadrul discuțiilor tot mai aprinse despre justiție din spațiul public nu a văzut o analiză a deciziilor date de instanțele de judecată în ultima perioadă.

În plus, el a subliniat că așteptările sale sunt îndreptate asupra momentului în care va fi depășit subiectul pensiilor speciale, „pentru a începe discuția serioasă despre sistemul de justiție”, referindu-se la anchetarea magistraților sau condițiile de promovare ale acestora.

Propunerile magistraților

În replică, Înalta Curte de Casație și Justiție propune Acordul pentru Justiție și Stabilitate , un angajament comun al instituțiilor fundamentale ale statului român pentru protejarea statului de drept și pentru asigurarea stabilității în perioada de redresare economică.

Acordul prevede că „Justiţia nu poate fi subiect de campanie, ţintă de atac politic sau instrument de deturnare a responsabilităţilor altor puteri ale statului”. Totodată, face referire la „depăşirea neîntârziată a situaţiei actuale de criză”, prin clarificarea publică, printr-o poziţie comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraţilor a fost îndeplinit şi nu afectează eligibilitatea fondurilor europene, dar şi prin adoptarea unei soluţii legislative unitare privind regimul de pensionare.

Magistrații mai solicită un plan realist de etapizare a modificărilor legislative privind pensionarea și cer „măsuri de fidelizare şi stabilitate pentru magistraţii aflaţi în activitate”, prin „acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcţionate transparent către magistraţii care asigură efectiv funcţionarea instanţelor şi parchetelor.”