Justiția, un nou pocinog!/„Și-au îndeplinit atribuţiile cu bună-credinţă”/Cei doi inspectori ANAF prinși cu diplome false, achitați definitiv pentru înșelăciune
Curtea de Apel București a decis achitarea definitivă a celor doi inspectori ANAF descoperiți cu diplome false, motivând că aceștia nu au urmărit să înșele instituția, ci să muncească. Este un precedent care poate influența alte dosare similare aflate pe rolul instanțelor, a precizat, pentru HotNews, avocatul Adrian Georgescu care i-a reprezentat pe celor doi inspectori. Cei doi inspectori ANAF, suspendați din funcție în prezent, au fost condamnați doar pentru uz de fals și au primit pedepse cu amânare.
- Cei doi inspectori lucrau în sistemul public de peste 20 de ani, desfășurându-și activitatea la ANAF, Garda Financiară, Ministerul Finanțelor și Ministerul Apelor. Unul dintre ei a făcut parte timp de trei ani din Corpul de control al ministrului Finanțelor, arată datele din dosar.
Cazul celor doi inspectori ANAF a fost soluționat definitiv de Curtea de Apel București pe 18 iunie. Judecătorii au menținut sentința primei instanțe, Judecătoria Sectorului 5, care în 17 decembrie, anul trecut, a decis achitarea inculpaților pentru infracțiunea de înșelăciune și condamnarea lor la 6, respectiv 8 luni cu amânarea aplicării pedepsei, doar pentru uz de fals. Decizia instanței de fond a fost contestată de parchet.
Procurorii indicau în motivele de apel că este evidentă paguba produsă de cei doi inspectori prin încasarea unor salarii necuvenite, urmare a angajării în baza diplomelor false.
Procurorii au cerut condamnarea inspectorilor și pentru infracțiunea de înșelăciune și obligarea lor la restituirea salariilor obținute ca urmare a angajării pe baza diplomelor false, dar judecătorii Curții de Apel București au stabilit că acuzația „nu are susținere în plan probator”.
„Important de subliniat este faptul că acuzațiile nu vizează neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu în perioada respectivă, ci vizează caracterul abuziv al ocupării funcției în sine. Prin urmare, faptele imputate nu constau în activitatea desfășurată sau în lipsa acesteia, ci în faptul că prezența inculpaților în funcțiile respective ar fi fost ilegală, ceea ce ar fi făcut ca toate plățile salariale efectuate către aceștia să fie nejustificate din punct de vedere legal.
Curtea opinează că în materie penală instanţa de judecată nu poate reţine tipicitatea obiectivă a unei fapte numai pe baza unei prezumţii simple care este aptă să releve cu o anumită probabilitate comiterea uneia dintre modalităţile normative ale infracţiunii ce i impută inculpatului”, au scris judecătorii Curții de Apel București în motivarea sentinței, consultată de HotNews.ro.
S-au angajat cu diplome false dar „nu au urmărit să inducă în eroare”
Infracţiunea de înşelăciune, explică magistrații, presupune o acţiune de inducere în eroare, care trebuie să aibă ca rezultat pricinuirea unei pagube, adică a unui prejudiciu material. Spre deosebire de celelalte infracţiuni contra patrimoniului, în cazul înşelăciunii, „paguba se produce prin inducerea în eroare a persoanei de către făptuitorul care doreşte, prin diverse manopere frauduloase, obţinerea unui folos material injust pentru sine sau pentru altul”.
În cazul de față, deși cei doi inspectori ANAF au prezentat la angajare și ulterior la transfer diplome falsificate, cele două instanțe (Judecătoria Sectorului 5 și Curtea de Apel Bucureștii) consideră că nu au urmărit să inducă în eroare angajatorul.
„Curtea reţine că în mod corect a observat prima instanţă că, potrivit probatoriului administrat în cauză, inculpații și-au îndeplinit efectiv atribuțiile și responsabilitățile aferente funcțiilor ocupate pe întreaga perioadă, fapt confirmat prin rapoartele de evaluare a activității profesionale întocmite de angajator, în care inculpații au fost apreciați cu calificativul „foarte bine”. Aceasta indică faptul că nu există elemente care să ateste neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu. În speță, nu s-a probat existența unei astfel de conduite frauduloase care să fi determinat în mod efectiv Agenția Națională de Administrare Fiscală să suporte un prejudiciu”, argumentează judecătorii Curții în motivare.
Au muncit cu „bună-credință”
Magistrații CAB au concluzionat că salariile plătite celor doi inspectori ANAF au fost meritate pentru că au fost achitate pentru o activitate prestată.
„Instanța de apel constată că nu există probe care să ateste intenția inculpaților de a induce în eroare sau de a obține un folos material injust. Din contră, atitudinea acestora, care şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu cu bună-credinţă pe toată perioada derulării contractului, astfel cum rezultă şi din evaluările anuale depuse la dosarul cauzei, demonstrează dorința inculpaţilor de a-și îndeplini responsabilitățile profesionale și nu de a prejudicia instituția angajatoare. Curtea apreciază că a fost greșită reținerea existenței unei pagube sau a intenției de a o produce, întrucât activitatea inculpaților a fost efectivă și evaluată pozitiv, iar plata salariilor a fost justificată legal și nu rezultatul unei conduite frauduloase sau abuzive”, au concluzionat magistrații Curții de apel în hotărârea prin care au menținut decizia judecătoriei.
După trimiterea în judecată, contractele de muncă ale celor doi inspectori ANAF au fost suspendate. Diplomele false prezentate la angajare, respectiv transfer au fost desființate odată cu pronunțarea sentinței.
Un precedent pentru alte dosare
Avocații Adrian Georgescu și Ionuț Gonț, care au obținut achitarea celor doi inspectori ANAF admit că hotărârea instanțelor va putea avea efecte în viitor și în alte cazuri. Pe rolul instanțelor de judecată din România se află mai multe dosare în care au fost puși sub acuzare funcționari publici angajați în baza unor diplome false.
„Judecătorii au decis că acuzațiile de înșelăciune nu se susțin, având în vedere că activitatea profesională a inculpaților a fost considerată valoroasă, iar plățile salariale au fost justificate legal. Această hotărâre subliniază importanța unei evaluări corecte a comportamentului profesional în cadrul instituțiilor publice. Decizia instanței are potențialul de a influența procesele similare în viitor și deschide discuții importante despre responsabilitatea profesională și despre necesitatea unei verificări riguroase a documentelor în instituțiile publice și nu numai”, a declarat Adrian Georgescu.
Anul trecut, o profesoară din Vaslui a fost trimisă în judecată pentru înșelăciune și uz de fals, fiind acuzată că a predat timp de 14 ani ca titular calificat, având o diplomă falsă. Dosarul se află în prezent pe rolul Judecătoriei Vaslui. Ca și în cazul inspectorilor ANAF, avocatul profesoarei a contestat acuzația și prejudiciul, susținând că aceasta a muncit pentru banii primiți.
