Kaja Kallas critică concesiile SUA: motorina rusească alimentează războiul
Poziția exprimată de Kaja Kallas scoate la iveală o divergență majoră de abordare între partenerii transatlantici. În timp ce Washingtonul caută soluții pentru piețele de energie, oficialul european atrage atenția că orice concesie economică făcută Rusiei are consecințe directe pe frontul din Ucraina.
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. Foto: EPA-EFE
Într-un mesaj publicat sâmbătă pe platforma X, Kallas a subliniat că ridicarea restricțiilor aplicate motorinei rusești înseamnă fonduri adiționale cu care forțele ruse își pot continua operațiunile armate. Oficialul a punctat clar că actualul context nu permite un pas înapoi în privința presiunilor aplicate Moscovei, asigurând că statele europene nu vor urma această cale.
Avertismentul șefei diplomației europene vine pe fondul escaladării violențelor împotriva civililor. Kallas a reamintit că numai în decurs de 48 de ore bombele rusești au ucis peste 80 de civili pe teritoriul ucrainean, în paralel cu amplificarea operațiunilor de tip hibrid dirijate de Rusia împotriva țărilor din cadrul Uniunii Europene și a membrilor NATO.
Reacția de la Bruxelles a fost declanșată de anunțul făcut vineri de Donald Trump. Liderul american a afirmat că a negociat un plan prin care volume considerabile de motorină provenită din Rusia vor ajunge atât pe piața din SUA, cât și pe cele internaționale, măsura necesitând suspendarea aplicării unor sancțiuni impuse anterior de partea americană. Înțelegerea a stârnit o ripostă tăioasă și de la Kiev, unde președintele Volodimir Zelenski a catalogat demersul drept unul „nedemn”.
Departe de a slăbi regimul punitiv, Uniunea Europeană se pregătește să intensifice măsurile împotriva Moscovei. Miniștrii de externe din blocul comunitar urmează să aprobe luni extinderea listei negre cu aproximativ 1.600 de persoane fizice și entități juridice. Această revizuire periodică, realizată la fiecare șase luni, a primit deja acordul unanim al tuturor celor 27 de capitale europene.
În prezent, pachetele de sancțiuni europene vizează aproape 3.000 de subiecți acuzați că periclitează suveranitatea, independența și integritatea teritorială ale Ucrainei. Mecanismul coercitiv al Uniunii a debutat în primăvara anului 2014, ca replică la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, fiind substanțial amplificat după declanșarea invaziei la scară largă din februarie 2022 și proclamarea anexării regiunilor Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk.
Explorează subiectele:
