Kievul susține că a lovit Podul Crimeei fără Starlink, după restricțiile SUA
Atacul lansat de Ucraina asupra Podului Crimeei pe 17 noiembrie marchează o schimbare tehnologică majoră pe front: armata ucraineană a reușit să își ghideze rachetele cu precizie folosind propriul sistem de comunicații, ocolind restricțiile americane privind rețelele Starlink și Starshield, și a transmis totodată un semnal politic dur înaintea întâlnirii dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping.
Potrivit publicației britanice The Times, care citează un ofițer ucrainean implicat direct în planificarea misiunii, operațiunea din 17 noiembrie a demonstrat că forțele Kievului nu mai depind de infrastructura SpaceX pentru loviturile de adâncime. Ofițerul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a afirmat că Statele Unite au încercat să paralizeze comunicațiile necesare unor astfel de atacuri, însă armata ucraineană a dovedit că își poate dezvolta propriile sisteme de transmitere a semnalului. Publicația britanică subliniază că această lovitură reprezintă și un răspuns la limitările impuse recent de Washington asupra utilizării rețelelor Starlink și Starshield în misiunile ofensive, fără ca militarii ucraineni să ofere detalii tehnice despre noul sistem folosit.
Dincolo de demonstrația tehnologică, momentul atacului a avut o miză politică explicită. Sursa citată de The Times a explicat că operațiunea a fost programată deliberat înaintea reuniunii de joi dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping. „Am plănuit-o ca pe un gest simbolic înaintea întâlnirii dintre Trump, Putin și Xi, ca să arătăm că Putin este slab”, a declarat ofițerul ucrainean.
Operațiune în șapte etape și coordonare prin drone
Lovirea podului nu a fost o acțiune izolată, ci punctul culminant al unei campanii desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni. Președintele Volodimir Zelenski a descris bombardamentele finale drept cea de-a șaptea etapă a operațiunii, arătând că radarele, echipamentele de bruiaj și sistemele antiaeriene rusești au fost neutralizate treptat pentru a permite executarea atacurilor.
În fazele inițiale, sute de drone ucrainene au vizat apărarea antiaeriană a Rusiei și alte obiective militare, obligând forțele Moscovei să își consume o parte din stocurile de rachete și deschizând astfel culoare pentru loviturile ulterioare. Ulterior, asupra podului au fost lansate rachete de croazieră ucrainene Neptune și Flamingo, drone-rachetă Palianiția, precum și rachete de croazieră Ruta, produse de compania olandeză Destinus.
Ghidarea acestor lovituri a reprezentat o premieră tactică, dronele preluând rolul de releu video pentru rachete. „Pentru prima dată în istorie, am folosit toate aceste drone pentru a transmite semnal video rachetelor, astfel încât să poată lovi puncte precise ale podului. Am arătat că putem desfășura astfel de operațiuni fără Starlink”, a precizat oficialul citat de jurnaliștii britanici.
La această misiune complexă au participat mai multe structuri ale armatei și serviciilor de securitate: unități de rachete, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), Forțele Navale, Forțele pentru Operații Speciale, Brigada 1 de sisteme fără pilot cu destinație specială și operatori de elită ai dronelor din cadrul Centrului 7 pentru lovituri în adâncime, unitate cunoscută sub numele de „Păsările lui Madiar”.
Pagube majore pe secțiunea rutieră și blocaj spre Marea Azov
Momentul loviturii și prăbușirea unuia dintre arcele podului au fost surprinse într-o înregistrare video publicată de proiectul ucrainean de monitorizare din surse deschise Exilenova+. În urma impactului, o porțiune importantă a podului rutier s-a prăbușit, inclusiv o structură metalică de susținere. Podul feroviar a rămas însă în picioare, iar una dintre liniile de cale ferată continuă să fie operațională, notează The Times.
Consecințele s-ar putea răsfrânge sever asupra logisticii maritime a Rusiei. Resturile podului ar fi blocat canalul navigabil dintre Marea Azov și Marea Neagră, situație despre care The Times apreciază că poate îngreuna considerabil transporturile navale rusești către porturile ocupate Mariupol și Berdiansk. În plus, ofițerul citat se îndoiește că autoritățile ruse vor reuși să repare rapid podul, invocând condițiile meteorologice de iarnă și posibilitatea unor noi atacuri ucrainene.
Explorează subiectele:

