Direcția Națională Anticorupție se confruntă uneori cu dificultăți în cazul sesizărilor făcute de instituții de control privind diverse încălcări ale legii, deoarece află din presă despre acestea, iar raportul oficial este primit eventual după câteva săptămâni, timp în care DNA este asaltată cu întrebări din partea jurnaliștilor, a declarat marți procurorul-șef Laura Codruța Kovesi.

Ea a fost prezentă la lansarea Raportului Freedom House România privind recuperarea produsului infracțiunii: de la prejudiciu până la confiscare și a celei de-a doua ediții a Indexului Sustenabilității DNA, realizat de Romanian Center for European Policies.

"Un alt criteriu extrem de important pentru noi vizează rolul instituțiilor de control, care este o noutate în acest studiu. Într-adevăr, din punct de vedere statistic, sesizările pe care noi le-am primit de la aceste instituții de control în ultimii ani au crescut, însă și aici avem anumite dificultăți și aș pleca de la două exemple concrete. În primul rând, de foarte multe ori când aceste instituții de control constată diverse încălcări ale legii și sesizează DNA aflăm acest lucru din presă și raportul îl primim eventual după câteva săptămâni, timp în care noi suntem bombardați cu întrebări din partea presei dacă am început ancheta, dacă ne-am sesizat, pe cine vizează ancheta și noi nici măcar nu am primit documentul oficial. Pe de altă parte, și această chestiune de a anunța public momentul în care ai sesizat DNA poate ridica anumite întrebări. Este foarte dificil să faci o anchetă atunci când persoanele care sunt investigate știu ce anume fapte urmărești, ce anume documente urmărești să ridici, pentru ce îi cercetezi, devine extrem de dificil să faci anchetă în aceste condiții", a afirmat Kovesi.

Potrivit șefei DNA, problema cea mai importantă atunci când este vorba despre rolul instituțiilor de control pleacă de la asumarea unei decizii.

"Am primit în unele situații rapoarte prin care s-au constatat diverse încălcări ale legii, trimise spre informare la DNA. Nu există noțiunea aceasta în Codul de procedură penală 'spre informare'. Toate aceste instituții de control au departamente juridice, au foarte mulți consultanți juridici, consilieri juridici, care sunt angajați și care trebuie să-și asume răspunderea și în momentul în care ai un astfel de raport de control să-l trimiți la DNA ca sesizare în conformitate cu dispozițiile din Codul de procedură penală", a explicat Kovesi.

Ea a adăugat că de foarte multe ori procurorii sunt puși în situația să se sesizeze din oficiu. "Suntem puși de foarte multe ori în situația când primim astfel de rapoarte spre informare să ne sesizăm din oficiu, să studiem volume și foarte multe documente, sunt sute de documente care sunt atașate unui astfel de raport ceea ce înseamnă și o cheltuire a resurselor și o cheltuială de timp, în condițiile în care aceste instituții de control trebuie să-și asume o decizie, iar compartimentul juridic al acestora trebuie să-și asume o astfel de sesizare", a punctat procurorul-șef al DNA.

AGERPRES/(A — autor: Mădălina Cochinescu Verman, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)