Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat, joi, că mai mult de un sfert din inculpații trimiși în judecată în 2016 au comis infracțiuni de abuz în serviciu, iar anchetatorii dovedesc că nu este vorba de "simple" greșeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos.

Șefa DNA a spus că prejudiciul identificat de procurorii anticorupție numai pentru fapte de abuz în serviciu în 2016 este de peste 260 milioane euro.

"Există acum o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu. Curtea Constituțională nu a dezincriminat abuzul în serviciu. Infracțiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstituțională așa cum se acreditează acum intens această idee. A fost declarată constituțională în măsura în care prin sintagma în mod defectuos se înțelege cu încălcarea legii", a precizat Kovesi, la prezentarea raportului de activitate al DNA pentru anul 2016.

Ea a arătat că instanțele au aplicat această decizie interpretativă, iar, din iunie 2016, au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu, pentru că au încălcat legea și 15 persoane au fost achitate, reținându-se că au încălcat doar hotărâri de guvern, regulamente sau ordine interne.

"Tipologiile identificate în anchetele noastre dovedesc că există vulnerabilități majore ale sistemului de achiziții publice. Atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor este condiționată frecvent de primirea unor sume de bani. Se fac, uneori, plăți pentru lucrări neefectuate sau statul plătește un preț mai mare pentru unele produse sau servicii. Se achiziționează frecvent produse inutile sau aparatură care nu poate fi instalată și utilizată. Se achiziționează lucrări a căror execuție nu poate fi verificată și cuantificată", a susținut șefa DNA.

Potrivit acesteia, cât timp planificarea achizițiilor nu va fi transparentă, bugetul va putea fi folosit pentru achiziții supraevaluate și plăți pentru lucrări neefectuate.

"Multe dintre acestea se fac cu încălcarea legislației secundare, (...) ceea ce lasă într-adevăr societatea neapărată în fața unor astfel de practici după decizia Curții Constituționale de anul trecut. Vă dau câteva exemple din dosarele DNA, iar apoi, desigur, societatea trebuie să decidă dacă astfel de fapte trebuie să rămână în sfera sancționării penale și dacă prezintă sau nu pericol. Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziționate produse la prețuri supraevaluate cu procente între 50% și 800%. Poate greși cineva un preț de achiziție cu 800%?", a completat procurorul-șef al DNA.

Kovesi a menționat că pentru infrastructură sau construcții statul plătește de cele mai multe ori prețul lucrării dublu.

"În cazul imobilelor retrocedate ilegal, prețul plătit în plus de stat a fost și de 10 ori mai mare decât prețul real. Vorbim aici de oportunitatea unei decizii? În sănătate, statul a plătit pentru echipamentele medicale prețuri mai mari cu 50% sau 60% față de prețul real. Există situații în care anumite unități sanitare încheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente. Caracterul specializat al acestor achiziții a îngreunat până acum verificările efectuate în domeniu, dar acest lucru se schimbă. Acest specific al corupției în sănătate a făcut ca procentul din contracte cerut ca mită să fie mai mare decât în alte domenii, lucru pe care l-am descoperit pe măsură ce am acordat o atenție mai mare acestei zone", a adăugat ea.

Șefa DNA a afirmat că procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins între 10% și 20% din valoarea contractelor în sănătate.

"Corupția din sănătate nu înseamnă doar sumele de bani date de pacienți medicilor, ci modul în care sunt spoliate resursele sănătății prin produse, lucrări și servicii supraevaluate sau inexistente. Anul 2016 a adus importante investigații privind achizițiile de medicamente și substanțe medicale, echipamente și aparatură medicală, construcția sau renovarea unor unități medicale, repartizarea bugetelor către spitale sau punerea pe piață a unor medicamente. Dorim ca fapte ce pun în pericol sănătatea publică să fie sancționate doar ca erori administrative?", a spus Kovesi.

AGERPRES