„La limita subzistenței”. Cât încasează lunar un polițist în funcție de vechime. Noua lege a salarizării, criticată dur de Sindicatul Europol

Noua lege a salarizării schimbă radical modul în care sunt plătiți angajații Ministerului Afacerilor Interne (MAI), iar sindicatul Europol atrage atenția asupra diferențelor foarte mari dintre salariile șefilor și cele ale polițiștilor de execuție.

„Ca într-o piesă absurdă, diferențele dintre salariile de comandă și cele de execuție sfidează orice normă de bun-simț sau echitate socială.

În timp ce «aleșii» sistemului, instalați pe funcții de conducere, pornesc de la peste 20.000 lei brut, peste 80% dintre polițiști se zbat la limita subzistenței, cu salarii de bază ce abia depășesc 6.000 de lei”, explică sindicatul într-un articol.

Organizația atrage atenția că, un agent de poliție debutant, „adică omul care iese pe stradă, bate pavajul nopțile, acționează primul la scandaluri, gestionează accidente rutiere, fapte de violență domestică”, va primi, potrivit noii legi, 5.967 de lei brut, adică 3.500-3.800 de lei net.

De asemenea, un agent șef principal de poliție va primi un salariu brut de maximum 6.974 de lei, adică aproximativ 4.500 de lei net.

„Aceștia sunt oamenii care reprezintă peste 80% din efectivele poliției române. Cei care furnizează efectiv serviciul polițienesc. Cei pe care îi aștepți la intervenție în urma unui apel la 112.

Cei care vin, sau nu mai vin, pentru că sunt prea puțini și prea prost plătiți ca să mai rămână în sistem. La celălalt capăt al tabelului, acolo unde coeficienții cresc frumos și valorile de referință se înmulțesc cu plăcere, trăiește o altă specie, generalii, chestorii, șefii, în general, această pătură inițiată, privilegiată a sistemului”, adaugă sindicatul Europol.

Sindicatul Europol: „Noua lege a salarizării nu face decât să adâncească prăpastia dintre șefi și cei mulți”

Sindicatul arată că un chestor general de poliție are un salariu de funcție brut de 19.078 până la 20.311 lei, iar un prim-adjunct 20.815 lei brut. Cu toate acestea, sindicatul precizează că nu contestă „dreptul la o salarizare decentă a ofițerilor superiori sau ai polițiștilor care ocupă funcții de comandă.”

„E vorba despre proporții. Despre un sistem construit deliberat să recompenseze vârful piramidei și să mențină baza masivă, esențială, operațională într-o sărăcie funcțională.„

Sindicatul Europol susține că noua lege a salarizării nu rezolvă problemele din MAI, ci menține diferențele mari dintre șefi și polițiștii de execuție.

„Guvernul jonglează cu coeficienți și tabele, acoperindu-se cu statistici și promisiuni goale, dar uită să pună pe primul loc tocmai acei oameni care țin sistemul în viață. Astfel, noua lege a salarizării nu face decât să adâncească prăpastia dintre șefi și cei mulți, să perpetueze umilința celor care, deși poartă uniforma cu demnitate, sunt tratați ca niște simpli executanți fără drept la o viață decentă.”

Sindicatul Europol avertizează că se ia în calcul eliminarea pregătirii fizice ca obligație de serviciu. Reacția Poliției Române

Peste jumătate din foștii angajați ai MAI au pensii de peste 5.000 de lei

Șase din zece pensionari (61%) ai MAI prim esc pensii de peste 5.000 de lei . Datele de anul trecut arată că aceștia părăsesc sistemul, în medie, la vârsta de 50 de ani și trei luni.

Pe acest fond, angajații MAI au reacționat dur față de planurile Guvernului de a crește pragul de pensionare în sistem, denunțând totodată interdicția de a lucra la stat după pensionare.

„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50-51-52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, acolo unde pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile (...)”, a declarat, atunci, Ilie Bolojan.

Sindicatele din Poliție au protestat vis-a-vis de modificările vehiculate subliniind că vârsta de pensionare a fost deja crescută prin legea din 2023, aceasta urcând gradual la 65 ani până în 2035.

Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România critică proiectul prin care pensionarii militari care lucrează la stat ar putea pierde până la 85% din pensie. Sindicaliștii susțin că măsura este inechitabilă și neconstituțională, deoarece ar încălca dreptul la muncă și ar penaliza persoane care au un drept deja câștigat.

„Adevărul” a solicitat MAI informații despre vârsta medie de pensionare a angajaților din sistem, dar și despre pensia de serviciu încasată.

Astfel, în anul 2024, vârsta media la care s-au pensionat angajații MAI a fost de 50 de ani, iar în 2025 a crescut ușor la 50 de ani și 3 luni, indicând o evoluție lentă în direcția prelungirii activității profesionale.

În ceea ce privește nivelul pensiilor, distribuția celor circa 90.000 de beneficiari arată că cele mai multe persoane se încadrează în intervale medii de venit. Astfel, în luna octombrie 2025, aproximativ 35.423 de foști polițiști au primit pensii între 5.001 și 7.000 lei, reprezentând cea mai numeroasă categorie.