În preajma aniversării unui an de la invazie, Moscova nu a reușit să-și îndeplinească obiectivul de a cuceri Ucraina, suferind eșec după eșec. Pe de altă parte, acasă, unde nu a întâmpinat prea multă rezistență, cele 12 luni de război i-au permis lui Putin să modeleze societatea așa cum puțini au crezut că ar mai fi posibil, relatează NYT.

„Liberalismul în Rusia a murit pentru totdeauna, slavă Domnului. Cu cât acest război durează mai mult, cu atât societatea rusă se va curăța de liberalism și de otrava occidentală”, a comentat triumfător, într-un interviu telefonic recent, Konstantin Malofeiev, un oligarh ultraconservator, președinte al consiliului de administrație al grupului media Tsargrad (dedicat creștinismului ortodox rus și susținerii președintelui Vladimir Putin) și sponsor al separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.

Un nou sistem de valori

„Dacă Blitzkreig-ul ar fi avut succes , nimic nu s-ar fi schimbat”, a subliniat el, cu referire la faptul că războiul a facilitat o transformare în profunzime a societății ruse care altminteri nu ar fi avut loc.

Atitudinea Kremlinului față de Malofeiev s-a schimbat după ce Putin a lansat invazia, făcând un slogan al războiului din apărarea „valorilor tradiționale” - aprobând între timp și o nouă lege împotriva homosexualității - în timp ce a sugerat că este un alt Petru cel Mare ce luptă să redobândească pământul înstrăinat al patriei, notează NYT.

Malofeiev a salutat faptul că liberalii ruși fie au fost reduși la tăcere, fie au fugit din Rusia- cum au procedat și companiile străine care au ales să părăsească piața din Rusia.

Represiunea a cuprins și mai multe paliere ale societății în ultimul an - de pildă, săptămâna trecută a fost ultima întrunire a Centrului Saharov - una dintre cele mai proeminente organizații pentru drepturile omului care mai rămăseseră în țară, și unul dintre hub-urile liberale importante - forțat să se închidă după ce a fost scos în afara legii.

„Ceea ce nu ne gândeam că ar fi posibil în urmă cu doar doi ani sau chiar anul trecut se întâmplă azi”, a transmis președintele Centrului Saharov, disidentul sovietic Viaceslav Bahmin, mulțimii adunate pentru ultima expoziție.

„S-a construit un nou sistem de valori. Valori publice brutale și arhaice”, a declarat ulterior Aleksandr Daniel, un expert în disidența sovietică.

Noul mesaj al propagandei Kremlinului

Anul trecut, când administrația de la Washington avertiza asupra unei invazii iminente, cei mai mulți ruși n-au vrut să creadă că președintele lor, care a subliniat mereu că este iubitor al păcii, ar putea ataca o altă țară. Astfel că, atunci când avertismentul a devenit realitate - șocându-i pe unii dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Putin - Kremlinul s-a străduit să vină cu un nou mesaj al propagandei drept justificare: de fapt, Occidentul este cel care a declarat război Rusiei prin sprijinul acordat „naziștilor” ce au preluat puterea în Ucraina în 2014, iar singurul scop al „operațiunii militară speciale” este de a pune capăt acestor ostilități.

În mai multe discursuri prin care a încercat să-și asigure susținerea populației, Putin a prezentat invazia drept un război sfânt pentru apărarea identității Rusiei contra unor norme liberale precum acceptarea homosexualității pe care încearcă să le impună lumii un Occident agresiv.

Toate structurile de putere ale statului rus au fost mobilizate pentru a răspândi și a impune acest mesaj. Canalele publice, toate controlate de Kremlin, au renunțat la programele de divertisment în favoarea emisiunilor de știri și a talk-show-uri politice; școlile au fost îndrumate să introducă ceremonii de ridicare a drapelului și programe de educație "patriotică"; poliția a vânat cetățeni pentru infracțiuni precum postări pe Facebook împotriva războiului, împingând sute de mii de ruși peste graniță.

„Societatea, în general, a fost scoasă din țâțâni", a declarat Serghei Chernișov, care administrează un liceu privat în metropola siberiană Novosibirsk, într-un interviu telefonic. „Au răsturnat ideile de bine și rău”.

Chernișhov, unul dintre puținii directori de școală care s-au pronunțat împotriva războiului, a spus că povestea soldaților ruși care luptă pentru apărarea națiunii lor este ușor de digerat și o mare parte a societății a ajuns să creadă în adevărul ei - mai ales că mesajul se îmbina perfect cu unul dintre cele mai evocatoare capitole din istoria Rusiei: victoria națiunii lor în cel de-al Doilea Război Mondial.

O campanie națională care îndeamnă copiii să facă lumânări pentru soldați a devenit atât de populară, a spus el, încât oricine ar pune-o la îndoială într-un grup de chat ar putea fi considerat „nazist și complice al Occidentului”.

Viața cotidiană continuă neschimbată

Totodată, a susținut el, viața de zi cu zi s-a schimbat prea puțin pentru rușii care nu au un membru al familiei pe frontul din Ucraina, ceea ce a mascat sau a atenuat costurile războiului. Oficialii occidentali estimează că cel puțin 200.000 de ruși au fost uciși sau răniți în Ucraina, un bilanț mult mai grav decât au prezis analiștii la începutul războiului. Cu toate acestea, economia a avut de suferit mult mai puțin decât au prezis analiștii, sancțiunile occidentale nereușind să reducă drastic calitatea vieții rușilor medii, chiar dacă multe branduri occidentale au plecat.

„Una dintre cele mai înspăimântătoare observații este că, în mare măsură, nimic nu s-a schimbat fundamental pentru oameni. Această tragedie este împinsă la periferie”, a concluzionat Cernișov, descriind un ritm urban la fel de intens.

Noua ideologie a războiului

În Moscova, noua ideologie de război a lui Putin este expusă la Muzeul Victoriei, dedicat înfrângerii Uniunii Sovietice în fața Germaniei naziste. Un nou exponat, „NATOzismul”, arată că „scopul creării NATO a fost acela de a obține dominația mondială”. Un altul, „Nazismul de zi cu zi”, include artefacte ale Batalionului Azov din Ucraina, care are legături de extremă dreapta, ca dovadă pentru afirmația falsă că Ucraina comite un „genocid” împotriva rușilor.

„Încadrarea conflictului i-a ajutat pe oameni să se acomodeze cu el", a explicat Denis Volkov, directorul Centrului Levada, un institut de sondaje independent din Moscova. „Occidentul este împotriva noastră. Aici sunt soldații noștri, acolo sunt soldații inamici și, în acest context, trebuie să iei partea cuiva".

La câteva săptămâni după ce și-a lansat invazia, Putin a declarat că Rusia se confruntă cu o foarte necesară „autopurificare a societății”. El a urat sfidător „toate cele bune!„ întreprinderilor occidentale care au părăsit țara, decretând că plecările lor au creat „oportunități unice de dezvoltare” pentru companiile rusești.

Dar în Habarovsk, un oraș situat la granița cu China, în Orientul Îndepărtat al Rusiei, Vitali Blajevici, un profesor de engleză la o universitate publică care a fost obligat să demisioneze după ce l-a criticat pe Putin pe You Tube, spune că localnicii duc dorul mărcilor occidentale, cum ar fi retailerul de îmbrăcăminte H&M. În ceea ce privește războiul, a continuat el, emoția dominantă a fost una de acceptare și de speranță că lucrurile se vor termina curând.

„Oamenii sunt nostalgici pentru ceea ce s-au dovedit a fi fost vremurile bune”, a spus el.

Malofeiev, magnatul conservator, este de părere că Rusia ar mai avea nevoie de încă un an „pentru ca societatea să se curețe complet după ultimii ani fatidici”, și că Rusia are neapărat nevoie în acest scop de o victorie și de o paradă la Kiev.

„Dacă va exista o încetare a focului în cursul primăveri, atunci este posibilă o anumită revenire liberală”, spune el.

Yan Racinski, președintele „Memorial”, grupul pentru drepturi ale omului forțat să se desființeze la sfârșitul anului 2021, a observat că sovieticii au interzis până când „nu a mai rămas nimic de interzis".

„Dar nu poți interzice oamenilor să gândească. Ceea ce fac autoritățile astăzi nu le garantează longevitate”, a observat Racinski.