Lazăr susţine că nu i-a fost asigurat dreptul la apărare în procedura de revocare a sa din funcţie
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, susţine, în cererea de suspendare a executării propunerii ministrului Justiţiei de revocare a sa din funcţie, depusă la Curtea de Apel (CA) Alba Iulia, că, în procedura desfăşurată de Tudorel Toader, nu i-ar fi fost asigurat dreptul la apărare şi, de asemenea, că aceasta nu ar fi îndeplinit cerinţele de transparenţă, potrivit documentului, solicitat de către AGERPRES.
Totodată, Augustin Lazăr a menţionat că unul dintre motivele pentru care a fost iniţiată procedura de revocare este desfăşurarea anchetei privind modalitatea de intervenţie a jandarmilor în timpul protestelor din 10 august, invocarea acestui motiv constituind, în realitate, "o ingerinţă în activitatea concretă de instrumentare a unei cauze penale".
Procurorul general Augustin Lazăr a depus, în 2 noiembrie, la CA Alba Iulia, o acţiune în contencios administrativ, prin care cere suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie. Lazăr a solicitat, de asemenea, şi suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii menţionate, inclusiv a Raportului privind activitatea managerială a procurorului general.
Lazăr a motivat că propunerea şi actele indicate sunt de natură administrativă, menţionând în cerere câteva repere de jurisprudenţă constituţională. Procurorul general a opinat că propunerea de revocare constituie un act administrativ unilateral cu caracter individual, care poate fi supus controlului instanţelor de contencios administrativ.
"Solicităm instanţei să constate că, în procedura desfăşurată de ministrul justiţiei, care s-a finalizat prin propunerea de revocare, dreptul la apărare al procurorului vizat de această măsură nu a fost asigurat, nefiind în măsură să prezentăm ministrului, anterior formulării propunerii, motivele şi documentele care ar fi preîntâmpinat luarea acestei măsuri. Prin efectele pe care le produce în mod concret, asupra carierei procurorului ce ocupă o funcţie de conducere, procedura declanşată de ministrul Justiţiei întruneşte elementele unei veritabile proceduri disciplinare, punând în discuţie modul în care un procuror şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu", se arată în cererea depusă de Augustin Lazăr.
Magistratul aminteşte, totodată, că, în cazul de faţă, controlul efectuat de către Inspecţia Judiciară la Parchetul de pe lângă ICCJ în anul 2017 nu a relevat nicio disfuncţie în activitatea instituţiei şi nicio deficienţă managerială.
"În acest context, este evident că propunerea ministrului Justiţiei are valoarea unei sancţiuni disciplinare", opinează Lazăr.
Pe de altă parte, se mai arată în cererea depusă de către Augustin Lazăr, unul dintre motivele pentru care a fost iniţiată procedura de revocare este desfăşurarea anchetei privind modalitatea de intervenţie a jandarmilor în timpul protestelor din 10 august 2018. "Se poate lesne deduce că invocarea acestui motiv de revocare constituie, în realitate, o ingerinţă în activitatea concretă de instrumentare a unei cauze penale. Or, Curtea Constituţională a arătat că şi sistemele în care Ministerul Public este în subordinea sau parte a a Guvernului sunt conforme cu standardele europene, cu condiţia existenţei unor măsuri efective de natură a garanta independenţa sau autonomia Ministerului Public şi non intervenţia Guvernului în cauze concrete/individuale", se susţine în documentul citat.
Totodată, Lazăr susţine că "procedura de evaluare întocmită de ministrul Justiţiei nu a îndeplinit cerinţele de transparenţă faţă de procurorul evaluat".
"În cauză se prefigurează elementele excesului de putere prin raportare la exigenţele cerute conduitei celorlalte autorităţi publice în raporturile cu autoritatea judecătorească şi procurorii, tocmai pentru asigurarea garanţiilor de imparţialitate obiectivă în îndeplinirea funcţiilor judiciare ale acestora. Trebuie avute în vedere şi 'Principiile de la Bangalore', care permit magistraţilor să îşi exprime liber opiniile atunci când le este afectată independenţa sau când există riscul de a se aduce atingere separaţiei şi echilibrului puterilor în stat", se precizează în cerere.
Documentul citat mai arată că revocarea din funcţie şi retrogradarea reprezintă cazuri de modificare a raporturilor juridice de muncă, ce intervin cu titlu de sancţiune, fiind dispuse după o cercetare prealabilă, în care dreptul la apărare al celui vizat de aceste măsuri este garantat.
"Or, această minimă garanţie nu a fost asigurată procurorului general înainte de a se emite raportul de evaluare a activităţii manageriale şi propunerea de revocare. Împrejurarea că dispoziţiile legale speciale aplicabile acestei proceduri nu prevăd audierea prealabilă a procurorului vizat de măsura revocării este lipsită de relevanţă", se arată în cerere.
După ce, în cursul lunii august, ministrul justiţiei a anunţat public declanşarea procedurii de evaluare a procurorului general, pe parcursul celor două luni în care această procedură s-a desfăşurat la nivelul Ministerului Justiţiei, "nu au fost solicitate date, informaţii, explicaţii cu privire la actele, faptele şi împrejurările concrete imputate" în raportul de evaluare care a stat la baza formulării propunerii de revocare.
În document se susţine că raportul de evaluare şi propunerea de revocare "nu au fost comunicate direct" procurorului general, anterior mediatizării concluziilor ministrului Justiţiei. "Persoana vizată de aceste măsuri a luat cunoştinţă de conţinutul raportului şi de propunere prin intermediul mass-media, ceea ce demonstrează intenţia iniţiatorului propunerii de a utiliza această procedură ca o metodă de 'corijare/admonestare publică' a persoanei care ocupă funcţia de procuror general, lipsa de preocupare în ceea ce priveşte respectarea garanţiilor drepturilor fundamentale aflate în joc (dreptul la apărare) şi realizarea unei reale colaborări loiale instituţionale în spiritul jurisprudenţei constituţionale evocate", susţine Lazăr, în documentul citat.
Potrivit acestuia, ministrul Justiţiei a acţionat "cu exces de putere, prin aceea că actele administrative a căror suspendare se solicită, deşi formal emise în limitele normei care prevede dreptul de apreciere, reţin motive ce nu corespund obiectivelor urmărite de lege, respectiv revocarea pentru motive ce ţin de eficienţa actului managerial".
Lazăr mai susţine că în cauză este îndeplinită şi "condiţia prevenirii unei pagube iminente", deoarece revocarea din funcţie a persoanei care ocupă funcţia de procuror general "conduce la o perturbare previzibilă gravă a funcţionării Ministerului Public, la afectarea statutului şi atribuţiilor procurorului general, inclusiv în ceea ce priveşte componenta de reprezentare internaţională şi continuitatea angajamentelor asumate în plan intern şi cu parteneri externi".
Procurorul general consideră că iniţierea procedurii de revocare "afectează grav reprezentarea instituţională a Ministerului Public la nivel naţional şi internaţional".
Solicitarea lui Augustin Lazăr va fi luată în discuţie la CA Alba Iulia în data de 20 noiembrie. .
Pe 24 octombrie, Tudorel Toader a anunţat că a declanşat procedura de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr.
Ministrul Justiţiei a susţinut că dosarul de candidatură depus de Augustin Lazăr nu era complet, deoarece lipsea ultima evaluare a activităţii profesionale.
De asemenea, Toader afirma că în dosarul de candidatură de la MJ se afla o ordonanţă de clasare pe numele preşedintelui Klaus Iohannis. Ulterior, s-a descoperit că această ordonanţă nu a fost întocmită de Augustin Lazăr, ci de un alt procuror, Cristian Lazăr.
Pe 1 noiembrie, Augustin Lazăr declara că afirmaţia ministrului Justiţiei privind descoperirea unei fraude în dosarul său de candidatură pentru această funcţie s-a dovedit "o manipulare a opiniei publice" şi a anunţat că îşi rezervă dreptul de a acţiona conform procedurilor legale în vigoare.
AGERPRES/( AS - autor: Marinela Brumar, editor: Diana Dumitru, editor online: Simona Aruştei)
