Legea adopției a fost modificată. Nu sunt considerate întreruperi absenţele de pe teritoriul statului care nu depăşesc trei luni

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, completările la Legea privind procedura adopţiei legate de continuitatea şederii în România a adoptatorilor.

Președintele a promulgat inițiativa de modificare a legii FOTO Arhivă

Potrivit noilor prevederi, legea se adresează „cetăţenilor români sau cetăţenilor români cu multiplă cetăţenie, după caz, care au domiciliul în România, care au locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele şase luni anterioare depunerii cererii de atestare”, stipulând că întreruperile datorate unor contracte de muncă care presupun șederea pe teritoriul altor state nu pot fi considerate întreruperi.

„La stabilirea continuităţi nu sunt considerate întreruperi absenţele temporare care nu depăşesc trei luni, absenţele determinate de desfăşurarea activităţilor specifice sectorului maritim în baza contractelor de muncă ale navigatorilor, absenţele determinate de şederea pe teritoriul altui stat ca urmare a existenţei unor contracte de muncă şi nici cele impuse de derularea unor activităţi desfăşurate în interesul statului român sau ca urmare a unor obligaţii internaţionale asumate de România”, arată modificarea legii.

Modificarea a fost adoptată de Parlament la finalul lunii martie, la un an de la votul favorabil al Senatului.

„Fluidizarea procesului nu este realizabilă dacă nu se iau măsuri care să favorizeze creșterea numărului de părinți adoptatori în țara", arată în cadrul motivării proiectului senatorii și deputații AUR.

De asemenea, este notat faptul că „timpul petrecut în sistemul de protecțiie trebuie redus substanțial”.

„În formă actuală, textul este vădit discriminatoriu pentru cetățenii romanl cu domiciliul în România care, în vederea indeplinlrll activităților specifice sectorulul marltim, absenteaza temporar din țară pe o durata egală cu cea a absențelor cetățenilor români care desfășoară activități în afară teritoriului României, în interesul statului român sau că urmare a unor obllgatii Internaționale asumate de România”, au mai motivat inițiatorii, susținând că „astfel, în scopul stimulării, susținerii și încurajării adopției naționale, se impune înlăturarea oricărei forme de discriminare care poate gravita în jurul procesului de adopție și care ar prejudicia, în primul rând copiii”.