Administraţia Trump a suspendat vara trecută o parte dintre livrările de armament către Ucraina fără să anunţe Berlinul – iar Germania a aflat despre decizia americană abia prin propriile canale diplomatice, nu direct de la Washington, scrie The Atlantic.

Cancelarul germani și președintele SUA/FOTO:EPA/EFE

Informaţia a surprins nu doar prin conţinut, ci şi prin modul în care a fost „comunicată“: adică deloc. Iar pentru o relaţie de securitate construită timp de decenii pe reflexul coordonării, ruptura este greu de ignorat.

Contactele directe s-au întrerupt: „Căutăm pe cineva care caută pe cineva la Pentagon”

Generalul-maior Christian Freudling, unul dintre oamenii-cheie din Ministerul german al Apărării, povesteşte pentru publicaţia americană că liniile tradiţionale de comunicare cu partea americană pur şi simplu nu mai funcţionează.

Dacă altădată putea trimite mesaje „zi şi noapte” către omologii săi din Departamentul Apărării, acum spune că legătura cu Washingtonul este „întreruptă”.

Ca să afle ce intenţii mai au Statele Unite, Freudling recunoaşte că se bazează pe ambasada Germaniei la Washington, unde „există cineva care încearcă să găsească pe cineva la Pentagon”. Situaţia ar descrie cel mai bine un parteneriat ajuns în punctul în care rutina cooperării trebuie înlocuită cu improvizaţii.

Berlinul îşi rescrie strategia de securitate, pe fondul unei Americi imprevizibile

Blocajul din comunicarea transatlantică îi obligă pe germani să revină la un exerciţiu pe care sperau să nu-l mai facă: să îşi regândească fundamental propria apărare. Germania pompează miliarde în achiziţii militare, converteşte sectoare civile pentru producţia de armament şi promite că va construi cea mai puternică armată europeană.

„Nu demult, astfel de planuri ar fi provocat panică internaţională. Dar dacă Statele Unite răstoarnă ordinea mondială pe care tot ele au creat-o, atunci Germania poate că nu mai are altă opţiune”, spune Freudling.

Pentru generaţii întregi de germani, soldatul american a fost simbolul stabilităţii şi al lumii occidentale ordonate. „Acum ordinea aceea dispare”, avertizează generalul.

Presiuni suplimentare pe dosarul ucrainean

Tensiunile vin pe fondul unor divergenţe tot mai vizibile între Washington şi aliaţii europeni în ceea ce priveşte viitorul Ucrainei. Statele Unite au transmis Kievului că ajutorul militar şi informaţiile de intelligence ar putea fi reduse dacă nu acceptă un acord de pace cu Rusia.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Caroline Leavitt, insistă însă că Washingtonul continuă să livreze sau să vândă volume importante de armament aliaţilor NATO, arme care ajung apoi în Ucraina. Dar avertizează: capacitatea americană de a susţine acest ritm „nu este nelimitată”.