
Lista celor mai influenți 50 de evrei din lume în 2025 e deschisă de premierul Netanhahu, dar pe ea se regăsește și omologul rus
Publicația israeliană The Jerusalem Post a publicat recent ediția anuală a clasamentului celor mai influenți 50 de evrei la nivel global. Lista include lideri politici, oameni de afaceri, personalități din cultură și religie, iar în 2025 ea vine într-un context internațional tensionat, marcat de războiul din Gaza, relansarea alianțelor strategice și ascensiunea unor figuri controversate.
În fruntea clasamentului se află, previzibil, premierul israelian Benjamin Netanyahu, considerat de jurnaliști drept figura centrală a scenei politice israeliene, în pofida crizelor interne și externe. The Jerusalem Post remarcă faptul că, după un episod de conflict militar intens cu Iranul — descris ca un „război de 12 zile” — Netanyahu a reușit să recâștige sprijinul unei părți semnificative din electorat, inclusiv al unor foști critici.
Pe locul al doilea se situează Steven Witkoff, emisar special al fostului președinte american Donald Trump, implicat în negocieri internaționale. Potrivit publicației, Witkoff îmbină abil empatia personală cu o imagine publică formată într-un mediu de afaceri dur, ceea ce îl face o figură atipică în cercurile diplomatice.
Poziția a treia revine actualului șef al serviciului israelian de informații externe, David Barnea, liderul Mossad. Clasamentul îl creditează cu o viziune reformatoare și capacitatea de a coordona simultan operațiuni în mai multe teatre sensibile, precum Iran și Liban, în ciuda provocărilor regionale tot mai acute.
Mihail Mișustin, o prezență surprinzătoare în top
Unul dintre cele mai neașteptate nume din clasamentul din acest an este cel al premierului Federației Ruse, Mihail Mișustin, poziționat pe locul 18. Într-un text succint, dar sugestiv, The Jerusalem Post îl descrie drept „administratorul de încredere al lui Vladimir Putin”, responsabil de stabilitatea aparatului de stat într-un moment în care liderul de la Kremlin este preocupat cu politica externă și războiul din Ucraina.
Publicația menționează că Mișustin este considerat arhitectul modernizării sistemului fiscal rus, pe care l-a transformat într-o platformă digitalizată, capabilă să funcționeze eficient chiar și în condițiile regimului internațional de sancțiuni. De asemenea, este subliniat faptul că premierul rus are origini evreiești prin tatăl său, deși subiectul nu este abordat public de către oficial.
„În timp ce Putin își concentrează atenția asupra conflictului și a relațiilor internaționale, Mișustin conduce cu eficiență birocrația de stat, asigurând funcționarea de zi cu zi a Federației Ruse”, notează jurnaliștii israelieni.
Figuri marcante din SUA, business și cultură
Printre ceilalți membri ai topului se regăsesc consilieri ai Casei Albe, precum Stephen Miller și Adam Boehler, ministrul american al Comerțului Howard Lutnick, precum și Sergey Brin, cofondatorul Google. Lista reflectă o combinație între influență politică, inovație tehnologică și angajament cultural.
Nu lipsesc nici artiști sau personalități publice care s-au remarcat prin sprijinul acordat Israelului în ultimul an, într-un moment în care polarizarea în jurul conflictului din Gaza a atins cote fără precedent.
Top 10 cei mai influenți evrei în 2025 (potrivit The Jerusalem Post)
1. Benjamin Netanyahu – Premierul Israelului
Considerat principalul arhitect al politicii externe israeliene în timpul confruntării recente cu Iranul. A recâștigat sprijin intern, inclusiv din rândul fostei opoziții.
2. Steven Witkoff – Emisar special al lui Donald Trump
Figura centrală a rețelei diplomatice a fostului președinte american. Cunoscut pentru stilul său neconvențional de negociere.
3. David Barnea – Directorul Mossad
A dus serviciul israelian de informații într-o nouă fază operațională, coordonând acțiuni simultane împotriva Iranului și Hezbollah.
4. Stephen Miller – Consilier apropiat al lui Donald Trump
Arhitect al politicilor anti-imigrație și al strategiilor electorale ale Partidului Republican.
5. Sergey Brin – Cofondatorul Google
Rămâne o voce influentă în tehnologie și filantropie, cu un profil discret dar consistent în sprijinul cauzelor evreiești.
6. Howard Lutnick – Secretar al Comerțului (SUA)
Manager strategic al relațiilor comerciale cu Orientul Mijlociu și China, susținător activ al Israelului în administrația republicană.
7. Noa Kirel – Cântăreață, reprezentanta Israelului la Eurovision
Considerată ambasadoare culturală neoficială, cu impact în rândul generației tinere.
8. Gal Gadot – Actriță, activistă
Cunoscută pentru susținerea deschisă a armatei israeliene, într-un climat internațional tot mai polarizat.
9. Adam Boehler – Consilier economic, fost CEO al DFC
A contribuit la inițiativele de cooperare israeliano-arabe în cadrul Acordurilor Abraham.
10. Rabbi David Wolpe – Lider spiritual influent în SUA
Voce moderată și respectată în comunitatea evreiască americană.
ații explicite privind identitatea sa etnică. Totuși, profilul său tehnocrat, discret și eficient, îl transformă într-o figură relevantă nu doar în politica rusă, ci și în ecuația globală a puterii.
Alte nume notabile din top 50
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei – locul 13
Barbra Streisand, cântăreață și activistă – locul 22
Ronald Lauder, filantrop, președintele World Jewish Congress – locul 26
Eli Cohen, ministrul israelian de Externe – locul 29
Shari Arison, magnat și filantrop – locul 35
Matan Kahana, fost ministru israelian, cunoscut pentru promovarea reformei religioase – locul 43
Un clasament între influență, controversă și context geopolitic
Clasamentul The Jerusalem Post, publicat anual, oferă nu doar o panoramă a influenței evreiești în lume, ci și o radiografie a dinamicii geopolitice și culturale. Apariția unor figuri precum Mișustin arată cât de nuanțată și imprevizibilă rămâne politica globală — iar recunoașterea influenței nu este, întotdeauna, sinonimă cu aprobarea sau legitimitatea morală.
Pentru Israel, acest top rămâne nu doar o declarație de identitate, ci și un barometru politic. Dincolo de simbolism, el exprimă linii de forță, strategii de legitimizare și, poate, chiar o încercare de a redefini ce înseamnă „apartenența” într-o lume tot mai fragmentată.
Sursa: adevarul.ro