Livia Stanciu: CCR se substituie Parlamentului și reconfigurează reglementarea infracțiunii de abuz în serviciu (opinie concurentă)

Curtea Constituțională a României (CCR) se substituie Parlamentului și reconfigurează reglementarea infracțiunii de abuz în serviciu, apreciază judecătorul Livia Stanciu într-o opinie concurentă cuprinsă în motivarea deciziei prin care a fost soluționată excepția de neconstituționalitate ridicată de Bombonica Prodana, fosta soție a președintelui PSD, Liviu Dragnea.

* CCR despre abuzul în serviciu: Dispozițiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg și în termeni vagi (motivare)

"Practic, Curtea se substituie Parlamentului și, bazându-se pe considerente de principiu ale unei decizii de admitere căreia îi atribuie un alt sens, reconfigurează reglementarea infracțiunii de abuz în serviciu. Dacă anterior Parlamentului i se oferise un cadru, repere de ordin constituțional care să jaloneze opțiunile de politică penală ale legiuitorului, în prezenta decizie Curtea transformă acest cadru într-o singură opțiune: obligația Parlamentului de a stabili un prag valoric în cazul infracțiunii de abuz în serviciu", susține Livia Stanciu.

În opinia sa, în acest caz, CCR și-a depășit competențele, instituind o obligație pentru puterea legiuitoare.

"Se poate lesne constata că se adaugă astfel la considerentele Deciziei nr.405/2016, în sensul reinterpretării unor aprecieri cuprinse în considerentele acesteia și convertirea lor, cu încălcarea competenței Curții Constituționale, într-o obligație pentru legiuitor. Această obligație nu are însă niciun suport constituțional, pentru că nu este susținută de niciun dispozitiv de admitere a excepției de neconstituționalitate — nici cel al Deciziei nr.405/2016, care privește o cu totul altă problematică, și nici cel al prezentei decizii, câtă vreme soluția este de inadmisibilitate", se arată în opinia concurentă.

Livia Stanciu consideră, în concluzie, că decizia de inadmisibilitate pronunțată trebuia să cuprindă doar considerentele care explică soluția pronunțată, respectiv lipsa de competență a CCR, care nu se poate substitui legiuitorului primar sau delegat.

CCR a respins, pe 6 iunie, excepția privind articolul 297 alineatul l din Codul penal, referitor la "Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos (...)" și a considerat că nu este de competența Curții să reglementeze pragul valoric al prejudiciului în cazul abuzului în serviciu.

"Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensității vătămării rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei și gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de 'abuz în serviciu' (...). Totodată, Curtea a reținut că, dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu", informează un comunicat al CCR transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 248 din Codul penal din 1969 sunt constituționale în măsura în care prin sintagma "îndeplinește în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înțelege "îndeplinește prin încălcarea legii".

"Prin urmare, Curtea a reținut că dispozițiile art. 248 din Codul penal din 1969 încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece sintagma 'îndeplinește în mod defectuos', din cuprinsul acestora, nu întrunește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nefiind enunțată cu suficientă precizie pentru a se înțelege la ce dispoziții legale se raportează încălcarea atribuțiilor de serviciu. Astfel, Curtea a reținut că defectuozitatea îndeplinirii unui act trebuie stabilită numai prin raportare la legea în domeniu", se arată în comunicat.

De asemenea, CCR a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 132 din Legea nr. 78/2000, care prevede că "în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime" sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

"În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de dispozițiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, Curtea a reținut că aceasta constituie, astfel cum prevede și titlul secțiunii din care face parte, o infracțiune asimilată celor de corupție, prin modul în care a fost incriminată constituind o formă specială a infracțiunii de abuz în serviciu. Prin urmare, incidența infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 trebuie să se raporteze la dispozițiile art. 246 și art. 248 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal astfel cum acestea au fost reconfigurate prin Decizia nr.405 din 15 iunie 2016 și prin prezenta decizie", precizează CCR.

AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Corabia se scufundă, complicii au început să fugă...

2 VIDEO Gâdea și Antena 3, o nouă porcărie ordinară! Chiar nu-i închide nimeni pe acești teroriști mediatici?

3 Judecați voi...

4 Ghiciți voi care dintre ăștia este președintele PSD al CJ Olt...

5 Mare amator de prostituate tinere, Pieleanu a greșit grav estimările și pentru Dragnea și pentru Firea, pe ban…