Londra respinge condițiile lui Putin: fără NATO în Est și fără protecție nucleară
Pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, Vladimir Putin solicită Marii Britanii să renunțe la utilizarea arsenalului său nuclear pentru apărarea statelor aliate. Această pretenție face parte dintr-un pachet amplu de condiții redactat de oficialii de la Moscova, care vizează reconfigurarea securității europene și vine după ani întregi în care Rusia a proferat amenințări la adresa Londrei și a altor capitale europene, inclusiv privind o eventuală folosire a armelor nucleare.
Reacția guvernului britanic a fost fermă. Joi, premierul Marii Britanii, Andy Burnham, a exclus posibilitatea ca viitorul arhitecturii de securitate a continentului să facă obiectul unor tratative cu Moscova, deși șansele ca Londra să își abandoneze angajamentele nucleare față de aliați erau oricum minime.
„A existat un sentiment foarte puternic că solicitările Rusiei de a introduce în negocieri chestiunea arhitecturii de securitate europene sau a aranjamentelor de securitate ale continentului nu pot fi acceptate. Nu, acest lucru nu este negociabil. Europa trebuie să decidă singură asupra propriilor aranjamente de securitate. Numai Europa poate lua această decizie” — Andy Burnham
Submarin nuclear britanic Foto: Arhiva
Lista de pretenții formulată de Kremlin
Documentul elaborat la Moscova impune o serie de măsuri drastice asupra Alianței Nord-Atlantice și a sprijinului occidental pentru Kiev. Pe lângă renunțarea Londrei la extinderea protecției nucleare, Rusia solicită retragerea trupelor NATO din Europa de Est și din țările baltice, precum și ieșirea Finlandei din Alianță.
Totodată, textul prevede stoparea extinderii NATO, limitarea capacității Alianței de a desfășura forțe în proximitatea frontierelor ruse și un angajament clar că militarii aliați nu vor fi trimiși în Ucraina. În privința ajutorului militar pentru Kiev, Kremlinul cere oprirea „livrărilor de orice tip de arme, echipamente și produse militare occidentale către Ucraina”. În schimbul îndeplinirii acestor cerințe, Moscova susține că ar fi de acord cu aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
România și flancul estic, vizate direct de anul de referință 1997
Punerea în aplicare a propunerilor venite de la Moscova ar produce efecte majore asupra securității continentale, lovind în special statele care au intrat în NATO după 1997, anul indicat explicit în documentul rusesc. Printre țările care ar putea rămâne fără o parte semnificativă a protecției asigurate de prezența militară aliată se numără România, Polonia, Ungaria și statele baltice.
Actualele solicitări ale Rusiei reproduc aproape fidel scenariul din decembrie 2021, cu puțin timp înainte de declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei. Și la acel moment, Kremlinul cerea rescrierea arhitecturii europene de securitate și garanții ferme privind oprirea extinderii NATO spre est.
Explorează subiectele:
