„Lucrurile stau considerabil mai rău decât în 1977"/Avertismentul dur al unui inginer constructor cu privire la infrastructura României

La 49 de ani de la cutremurul din 1977, România este mai puțin pregătită din punct de vedere al infrastructurii pentru un seism de magnitudine mare. O spune Matei Sumbasacu, inginer constructor cu masterat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic și fondator Re:Rise, o organizație dedicată dedicată reducerii riscului la cutremur. Într-un interviu pentru „Adevărul”, a făcut o radiografie a situației, a vorbit despre piedicile care stau în calea consolidării, dar și despre măsurile pe care le putem lua fiecare, la nivel individual. Pentru că deși scenariul unui cutremur este înfricoșător, câteva lucruri ușor de realizat pot contribui la siguranța noastră și a celor dragi. Stabilirea unui punct de întâlnire este doar un exemplu.

În București sunt peste 400 de clădiri cu grad I de risc seismic I FOTO Inquam Photos/ George Călin

,,Următorul mare cutremur ne va prinde cu 2000-3000 de clădiri afectate serios la cutremurele precedente"

Adevărul: Cât de pregătită evaluați că este România, în momentul de față, pentru reacția la un cutremur mare?

Matei Sumbasacu: Pregătirea - inversul vulnerabilității - are mai multe planuri: infrastructură, servicii de răspuns/intervenție, pregătire comunitară, etc.

Este evident că, în ce privește planul infrastructurii - deci cât de pregătite sunt clădirile și structurile noastre inginerești pentru a face față unui mare cutremur - lucrurile stau considerabil mai rău decât în 1977. Avem câteva sute de clădiri în București care au fost avariate inițial la cutremurul din 1940 - nu au picat. Apoi, au trecut și prin cutremurul din 1977 și, aproape magic, nici atunci nu au picat dar au fost grav avariate. Apoi, avem clădirile construite între 1941 și 1977 și afectate la cutremurul din 1977 - câteva mii doar în București. Dacă, în 1977, aveam, în București, aproximativ 300 de clădiri afectate la cutremure trecute (1940) și din care au picat 30, următorul mare cutremur ne va prinde cu 2000-3000 de clădiri afectate serios la cutremurele precedente.

Cu toate acestea, procesul de consolidare decurge greu. Cum ar putea fi accelerate lucrurile?

S-au făcut câțiva pași în ultimii ani, dar ritmul trebuie crescut. Există câteva măsuri legale care, o dată implementate, ar accelera mult apetitul pentru consolidări (sau, mai bine zis, ar diminua rezistența față de consolidări).

În primul rând, avem o problemă imensă cu închirierile în regim hotelier în centrul Bucureștiului. De ceva ani, închiriatul într-o clădire încadrată în clasa Rs I (bulină) este interzis. Cu toate astea, vedem sute de listări în astfel de clădiri pe platformele de specialitate. Din păcate, acestea refuză să delisteze automat proprietățile cu probleme, pasând responsabilitatea în curtea proprietarilor care își dau în chirie apartamentul.

Acești proprietari au - uneori - 5, 10, 20 de apartamente în același bloc și, practic, ei decid soarta acelei clădiri în adunarea generală a asociației de proprietari. Ei sunt cei care se împotrivesc consolidării și care își folosesc întreaga influență pentru a amâna consolidarea.

Matei Sumbasacu FOTO Daniel Tudor

Adevărul: Care este cea mai ușoară, să îi spunem, măsură pe care ar putea să o implementeze autoritățile?

Sunt multe paliere pe care diferite autorități pot și trebuie să acționeze. Aș spune că creșterea coeziunii comunitare - sprijinirea comunităților de vecini să devină grupuri funcționale - este acțiunea care are cel mai bun raport beneficiu/costuri și care aduce și cele mai multe câștiguri pe lângă creșterea rezilienței propriu-zise.

Cum ne putem pregăti pentru cutremur

Adevărul: Dincolo de măsurile pe care le pot lua autoritățile, ce putem face la nivel individual pentru siguranța noastră și a familiei?

Ne putem crește șansele de a trece cu bine de următorul mare cutremur dacă ne pregătim, dacă vorbim cu familia despre ce să facem post seism și despre unde ne întâlnim (planul după cutremur) și dacă ne pregătim un nivel minim de provizii în casă, care să ne asigure 72 de ore de autonomie în situația unui dezastru (rucsacul de urgență).

Adevărul: Ce trebuie să conțină rucsacul de urgență?

Rucsacul de urgență (sau proviziile de urgență) trebuie să conțină absolut toate lucrurile de care am putea avea nevoie timp de 72 de ore, într-o situație în care nu vor funcționa farmaciile, magazinele, utilitățile, etc. Există mai multe liste de la care putem porni în alcătuirea rucsacului, dar i-aș îndemna pe toți oamenii care vor să își pregătească unul, să și-l facă singuri și să parcurgă mental acest exercițiu în care să își imagineze cât mai realist situația post-cutremur.

Nu cumpărați rucsaci sau kituri de-a gata pentru că ratați adevărata valoare a acestui exercițiu.

Adevărul: Cum este cel mai util să stabilim punctul de întâlnire?

Punctul de întâlnire trebuie ales cât mai departe de clădiri înalte și alte lucruri care pot cădea și ne pot răni. Ar trebui să fie un spațiu cât mai deschis și situat astfel încât fiecare din cei cu care am stabilit că ne întâlnim după cutremur să poată ajunge acolo. Ideal, stabilim un punct principal și unul de rezervă (în caz că cel principal nu este accesibil). De asemenea - foarte important - e nevoie să stabilim și o procedură: cât timp ne așteptăm la acel punct și ce semn lăsăm dacă nu reușim să ne vedem cu persoanele cu care trebuia să ne vedem. E foarte important să avem astfel de procedură, ținând cont că, cel mai probabil, rețelele de comunicații nu vor funcționa o vreme după cutremur.

Adevărul: Ce nu trebuie să facem niciodată în caz de cutremur?

Nu trebuie să fugim pe scări încercând să ieșim din clădire - scările sunt cel mai fragil element când vine vorba de deplasări laterale și, foarte probabil, se vor rupe primele. De asemenea, trebuie să nu ne panicăm.

Știu că sună derizoriu să zici „nu te panica” în situația în care suntem atât de vulnerabili seismic și următorul mare cutremur ar putea însemna un dezastru pentru noi ca societate, dar realitatea este că avem puterea - dacă nu să evităm cu totul dezastrul, măcar să îi atenuăm impactul. Iar adevărul este că pregătirea ne ajută să reacționăm mai rațional și să transformăm aceste impulsuri de panică în reacții constructive.

Adevărul: Care sunt principalele mituri despre cutremur care crezi că trebuie demontate?

Mituri sunt multe și nu aș vrea să pun lentila pe unul anume. De la mitul blocului pe role sau pe bile, la mitul securistului care locuia în bloc în jurul cutremurului din 1977 și - din cauza asta - blocul ar fi fost mai bine tratat după cutremur. De regulă, orice poveste care ni se spune (sau pe care ne-o spunem) ca să dormim mai bine noaptea într-o astfel de clădire ar trebui tratată cu o doză sănătoasă de gândire critică.

Unde puteți afla în ce grad de risc seismic este încadrată clădirea în care locuiți

Dacă locuiți în București, puteți verifica dacă imobilul în care locuiți este încadrat la risc seismic de pe site-ul Administrației Muncipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Lista a fost actualizată în februarie 2026.

Cele patru clase de risc sunt următoarele:

• Risc seismic I (Rs I) - Clădirile încadrate aici au un risc ridicat de prăbușire totală sau parțială; necesită consilidare urgentă; primesc bulina roșie.
• Risc seismic II (Rs II) - Clădirile încadrate aici pot suferi degradări structurale majore; nu este foarte probabilă prăbușirea, dar pot apărea pagube importante; se recomandă lucrări de consolidare.
• Risc seismic III (Rs III) - Pot apărea degradări structurale moderate, fără a afecta semnificativ siguranța.; necesită monitorizare.
• Risc seismic IV (Rs IV) - Clădirile încadrate aici sunt considerate sigure din punct de vedere structural la un cutremur sever.

Totodată, Re:Rise a realizat o hartă care indică cum ar putea arăta Bucureștiul după un cutremur major și ilustează atât amprenta clădirilor vulnerabile (RS I, U1, U2, U3, RS II), aria aproximativă în caz de colaps a acestor clădiri, dar și segmentele de drum în risc de blocaj din cauza dărâmăturilor. Harta poate fi găsită aici