Alexandr Lukașenko a anunțat că au fost stabilite țintele pentru lovituri nucleare în caz de agresiune occidentală, potrivit SkyNews. Președintele Belarus a precizat că nu dorește să folosească arme nucleare, dar va răspunde instantaneu în cazul unui atac.

Conform Digi 24, Lukașenko a precizat că Belarus nu are în plan să folosească vreodată armele, însă dacă țara este atacată va recurge la acestea

„Dacă comiteți o agresiune împotriva Belarusului, răspunsul va fi instantaneu. Țintele au fost stabilite”, a adăugat liderul de la Minsk, potrivit presei de stat.

„Sunt arme pentru descurajare!”

„Să nu dea Dumnezeu ca eu să fiu nevoit să iau decizia de a folosi aceste arme. Dar nu voi ezita dacă am fi atacaţi”, a declarat, pe 13 iunie 2023, Lukaşenko, supranumit „Ultimul dictator din Europa”, în cursul unei vizite de lucru în regiunea Minsk.

Aleksandr Lukaşenko, principalul aliat al lui Vladimir Putin în războiul purtat de liderul de la Kremlin împotriva Ucrainei, a susținut că armele nucleare desfășurate de regimul de la Moscova în ţara sa sunt necesare „pentru ca niciun picior de ticălos să nu mai calce vreodată pe pământul belarus”.

Liderul de la Minsk a insistat că, în cazul în care Belarusul ar fi atacat, „răspunsul va urma imediat”.

„Sunt arme pentru descurajare!”, a exclamat Lukaşenko, care, la fel ca Putin, inventează în scop propagadistic dușmani externi pentru a-și asigura supraviețuirea regimului pe plan intern.

Săptămâna trecută, Vladimir Putin și-a anunţat intenția de a desfăşura arme nucleare tactice pe teritoriul Belarusului începând cu 8 iulie.

Regimul de la Moscova transferă astfel de arme în Belarus în contextul escaladării, din 24 februarie 2022, a războiului pe care îl poartă de mai bine de opt ani împotriva Ucrainei.

Rachete și bombe din Rusia

„Avem rachete şi bombe pe care le-am primit de la Rusia. Bombele sunt de trei ori mai puternice decât cele (lansate asupra, n. red.) Hiroshima şi Nagasaki”, a mai declarat el.

Este vorba de primul transfer de arme nucleare operat de Rusia de la căderea Uniunii Sovietice, în 1991. Această acțiune este urmărită îndeaproape de Statele Unite şi aliaţii occidentali, precum şi de către China, care în mod repetat a avertizat împotriva folosirii armelor nucleare în războiul din Ucraina.

Statele Unite au criticat această decizie a lui Putin, dar au dat asigurări că nu intenţionează să îşi modifice propria poziţie cu privire la armele strategice şi că nu au văzut niciun semn că Rusia s-ar pregăti să utilizeze focoase nucleare.

Lukașenko, care i-a permis lui Putin să folosească Belarusul ca rampă de atacuri împotriva Ucrainei, a susținut că armele nucleare primite de la Rusia ar acţiona ca factor de descurajare împotriva unor potenţiali agresori.