Un infractor pe care Direcția Națională Anticorupție (DNA) l-a scăpat – printre audierile laxe ale unei anchete de acum șase ani – a ajuns, astăzi, sursă de informații într-un dosar prin care procurorii completează acea primă investigație, dezvăluie  RISE Project .

Ancheta pe care cercetarea actuală o adăugește e cea la capătul căreia, în 2015, fostul primar Cristian Poteraș a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru retrocedarea ilegală a 12 hectare în Sectorul 6.

Infractorul care a decis să colaboreze cu DNA a fost beneficiarul a 2 hectare dintre cele 12 retrocedate fraudulos.

A câștigat de pe urma lor 3,8 milioane de euro, bani cash.  

La data desfășurării anchetei însă (2006-2011), DNA nu a considerat că trebuie să îl investigheze în mod direct, ci doar să îl audieze ca martor.

Și nici ca martor nu l-a mai audiat până la urmă, pentru că nu a reușit să-l găsească. 

Pe infractor îl cheamă Lucian-Viorel Grecu. Are 43 de ani.

A fost unul dintre mulți alții – câștigători ai unor sume enorme de bani din vânzarea terenurilor retrocedate ilegal – care au beneficiat, ca și el, de indulgența procurorilor.

Nu au fost puși sub acuzare, ci doar audiați ca martori și, uneori, nici măcar audiați.

Paradoxul face ca Justiția să fi fost indulgentă cu Lucian-Viorel Grecu până la capăt.

Cele 12 hectare restituite fraudulos, printre care și cele 2 hectare care i-au intrat lui în posesie, au fost confiscate de stat, printr-o sentință a Curții de Apel București, din mai 2015 – verdictul care l-a trimis la închisoare pe Poteraș.

Numai că Grecu apucase să vândă 1 hectar din cele 2, până la data pronunțării acestui hotărâri – iar sentința judecătorească a confiscat acest hectar de la noii proprietari ai terenului: două companii de dezvoltări imobiliare.

Firmele îl cumpăraseră de la Grecu, de bună credință, cu 3,8 milioane de euro.

Astfel, în urma verdictului, companiile au rămas fără terenuri, iar Grecu a rămas cu banii.

Una dintre ele, către care Grecu a înstrăinat un teren de pe Bulevardul Timișoara cu 2,8 milioane de euro, se străduiește astăzi să-și recupereze banii, printr-o acțiune judecătorească diferită de cea penală, încercând să-i execute silit bunurile lui Grecu.

După ce Curtea de Apel București a lăsat-o fără un teren cumpărat de la Grecu, firma Tehnogrup caută să recupereze cei 2,8 milioane de euro pe care i-a plătit acestuia în 2007, pentru o parcelă de 0,9 hectare, poziționată la adresa Bulevardul Timișoara nr. 103D. Tehnogrup este în faliment, iar sarcina recuperării acestor bani i-a revenit unui lichidator judiciar.

În poziția în care a consimțit recent să se așeze față de DNA, cea de colaborator-delator, Lucian-Viorel Grecu are o calitate privilegiată.

Informațiile pe care le deține despre culisele întunecate ale mandatelor lui Poteraș îi prisosesc.

A fost unul dintre membrii „familiei extinse” a fostului primar al Sectorului 6.

Grecu e vărul celei cu care Cristian Poteraș a fost căsătorit, oficial, până în 2010.  

În ancheta pe care procurorii o asamblează acum în jurul delațiunilor sale, Lucian-Viorel Grecu a povestit deja felul în care, în 2010 și 2011, a călătorit tocmai în SUA ca să încaseze, în numele lui Poteraș, o șpagă de 850.000 de USD.

El s-a portretizat în autodenunț ca fiind un „interpus” al lui Poteraș, marioneta cu mâinile căreia fostul primar aduna mita de la oamenii de afaceri abonați la banii Sectorului 6.

În aceiași ani în care DNA îl căuta prin București, Grecu călătorea în SUA, ca să adune șpaga pe care o firmă românească i-o dăduse lui Poteraș pentru atribuirea unor contracte referitoare la montarea unor parcări suspendate. Asta scrie în ancheta curentă a DNA, potrivit unui document judiciar obținut, în exclusivitate, de RISE .

În investigația abia începută – alimentată de confesiunile lui Lucian-Viorel Grecu – pe lângă șpăgile transmise, peste Ocean, fostului edil, DNA a anunțat, recent, printr-un comunicat de presă, că are în vedere și 3 hectare pe care Cristian Poteraș le-ar fi restituit în mod fraudulos.

3 hectare, altele decât cele 12 – descoperite în ancheta precedentă – pentru care fostul primar se află acum pușcărie.

Nu este cunoscută încă adresa celor 3 hectare abia intrate în atenția DNA. Nici alte date referitoare la titlul de proprietate prin care cele 3 hectare au fost restituite.

Ancheta este încă în faza nepublică, a urmăririi penale, iar DNA a refuzat să ne ofere detalii în acest sens.

Nu știm nici dacă procurorii au ajuns la cele 3 hectare tot datorită informațiilor livrate de Lucian-Viorel Grecu sau bazându-se pe alte surse.

RISE Project a documentat în ultimele luni, pe cont propriu, felul în care au fost dispuse retrocedările în timpul primului mandat al lui Cristian Poteraș (2004-2008).

Interesant este că Grecu – potrivit documentării RISE – a beneficiat nu doar de retrocedarea a 2 hectare, câte apar în rechizitoriul din prima anchetă a DNA, ci și de retrocedarea altor 3,4 hectare.

Pe harta de mai jos sunt marcate toate terenurile restituite de Poteraș și ajunse la interpusul său, Grecu.

Cu negru, sunt ilustrate cele despre care DNA a reușit să probeze că au fost retrocedate în mod ilegal – și pe care verdictul Curții de Apel București din 2015 le-a întors în proprietatea statului.

Cu violet și roșu, cele identificate, în mod independent, de RISE Project.

Din vânzarea terenurilor marcate cu stegulețe violet Grecu a obținut un profit net de 1,75 milioane de euro. 

De pe urma retrocedării terenurilor „roșii”, Grecu mai deține și astăzi un lot de 0,8 ha, așezat în inima Parcului Grozăvești. 

Nu avem dovada că terenurile descoperite de RISE – reprezentate pe hartă cu fanioane roșii și violet – au fost reconstituite în mod abuziv, prin încălcarea legii fondului funciar (așa cum a fost cazul celor „negre”, identificate de DNA).

Dar avem dovada că, asemenea celor din dosarul DNA, și acestea au fost preluate înainte de a fi retrocedate, contra unor sume modice, sub forma drepturilor succesorale, de la niște familii care pretindeau că au fost expropriate în timpul comunismului.

Și că, după retrocedare, odată vândute, terenurile l-au umplut de bani Lucian-Viorel Grecu. 

De remarcat că atât prima anchetă a DNA, care a descoperit cele 12 hectare retrocedate în fals, cât și a doua, curentă, prin care au mai fost descoperite 3 hectare – se sprijină, integral, pe delațiuni.

Altfel spus, în lipsa acestor denunțuri aterizate pe masa procurorilor, nici prima, nici a doua anchetă – de astăzi – nu ar fi existat.

Denunțul – cea mai frecventă cale pe care procurorii DNA află ce se întâmplă în jurul lor.
Din comunicatul de presă publicat de DNA, în care sunt furnizate date sumare despre această a doua investigație, reiese că Grecu nu se numără, deocamdată, printre cei puși sub acuzare.

Colaborând cu DNA, el are șanse să scape de inculpare și să aibă, iarăși, poziția confortabilă de martor. 

De data asta, martor audiat.

Astfel, după ce faptele pe care li le povestește magistraților l-au umplut de bani, astăzi, aceleași fapte, relatându-le, îi aduc clemența.

RISE Project a încercat să ia legătura cu Lucian-Viorel Grecu, prin intermediul contului său de Facebook și sunându-l sau dându-i mesaje la un număr de telefon pe care ni l-a comunicat un fost prieten al acestuia. Grecu nu a răspuns.

De asemenea, pe parcursul documentării noastre legate de retrocedările din Sectorul 6, RISE a încercat să stea de vorbă cu procurorul de caz al dosarului „celor 12 hectare”, finalizat în 2011 – Lucian Papici.

Intenția RISE era să-l întrebe pe Papici care a fost motivul pentru care Grecu și ceilalți beneficiari ai retrocedărilor ilegale nu au fost puși, la rândul lor, sub acuzare în respectiva anchetă.

Ultima încercare de a-i transmite această întrebare lui Lucian Papici a fost făcută săptămâna trecută. De fiecare dată, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș – instituție la care Papici lucrează astăzi – ne-a comunicat că informațiile pe care încercăm să le obținem nu sunt publice.

Distribuie Distribuie Comentarii