Anul trecut a adus o nouă scădere a nivelului de trai a populației, iar 2026 a început cu o creștere prăpăstioasă a impozitelor pe proprietate, până la 300%, în unele cazuri. Consultantul financiar Cristian Tudorescu surprinde o imagine de ansamblu a economiei și explică în ce măsură s-ar mai justifica sau nu noi creșteri de taxe.

Situația economică a României rămâne extrem de complicată. FOTO: Pexels

România e țara cu cei mai mulți săraci din Uniunea Europeană și cu cel mai mare deficit și cea mai mare inflație. Ca și cum nu ar fi fost suficient, în 2025 prețurile au explodat, a crescut TVA, iar efectul generat a fost în lanț și a dus la scăderea puterii de cumpărare a populației.

În același timp, 2026 a început cu impozite mult mai mari pe proprietate, ajungându-se ca în unele cazuri românii să plătească impozite pe locuință cu peste 300% mai mari comparativ cu anul anterior.

Consultantul financiar Cristian Tudorescu consideră că 2025 că scăderea nivelului de trai este de 5-6 procente. Într-o postare pe Facebook, el a explicat și cum a ajuns la această concluzie.

„Anul 2025 a fost unul cu scădere a nivelului de trai general, consemnat printr-un +4-5% la salariul mediu net în lei vs 10% inflație. Deci e clar că per ansamblu s-a pierdut o putere de cumpărare de 5-6%”, a spus Tudorescu.

TVA-ul nu mai crește, deficitul scade

Expertul a venit însă și cu vești bune. În opinia sa, pentru 2026 nu s-ar mai justifica și alte majorări substanțiale de taxe și impozite. Cristi Tudorescu își argumentează această explicație. În același timp, cel mai probabil TVA va rămâne la 21%, deși există unele temeri că ar putea crește până la 23 sau chiar 25 de procente.

„După succesiunea de vești negative dinspre fiscalitate, care ar trebui să se încheie odată cu impozitele locale majorate, nu văd să mai vină vreun alt val major de neplăceri fiscale anul acesta. TVA nu va crește dincolo de 21%, sunt două elemente care îmi indică acest lucru: cota redusă la o serie de produse și servicii a rămas la 11%. Din moment ce nu au majorat-o în noiembrie, înseamnă că situația bugetară s-a depărtat de scenariul riscant. Execuția bugetară pe noiembrie 2025 a arătat o diminuare a deficitului, iar proiectând anul 2026, cred că reușim o scădere suplimentară a deficitului către 6 - 6.5% din PIB în acest an”, a explicat Tudorescu.

În ce privește impozitele pe proprietate, acestea au crescut substanțial, iar în multe cazuri au apărut situații aberante.

„Impozitele mari - comunicarea a fost deficitară sau inexistentă. Niciun primar de municipiu mare ( București , Cluj, Timișoara etc) nu a venit să explice în fața oamenilor cum e cu majorarea impozitelor și de ce la unele proprietăți a fost +70%, iar la altele +150% sau chiar de câteva ori mai mult.De asta vedem aberații de tipul: plată impozit mai mare pentru o mașină mai nouă sau hibridă vs. o mașină mai veche. Și mai vedem eliminarea unor excepții pentru clădirile vechi, așa încât cineva cu o casa veche sau un apartament vechi a văzut impozitul mai mult decât dublat sau triplat”, a afimat el.

De ce nu s-ar impune noi creșteri de taxe

Concluzia sa este că Guvernul Bolojan nu ar mai avea motive să crească și mai mult fiscalitatea în 2026 și 2027 și explică și de ce.

„După ce trecem de faza asta, Guvernul nu mai are niciun motiv să urce fiscalitatea în 2026 - 2027. Suntem deja cu impozitarea muncii la nivel ridicat, asta știam dinainte. Suntem cu impozitarea capitalului (profit, dividende, CASS-uri) la un nivel mediu comparativ cu Europa, sub alte țări, dar și peste unele țări vecine. Impozitele pe proprietate încep să se simtă în bugetul cetățenilor. Nu mai sunt nesemnificative. Așa că anul 2026 trebuie să fie concentrat pe controlul cheltuielilor bugetare. O să vedem scăderi de -3-4%, nu de -10%”, este prognoza expertului.

Dacă acum s-a ajuns la o anumită stabilitate, chiar cu prețul sărăcirii populației, există riscul ca în anul următor să apară unele probleme, odată cu schimbarea premierului Ilie Bolojan.

„Acum ideea e să nu o luăm de la capăt în 2027, când se schimbă premierul. Mi-e și teamă cum o să "relanseze economia" la anul. Nu mai bine o lasă așa, nerelansată? Că se descurcă ea”, se întreabă retoric Tudorescu.

Inflația mare, creșterea economică infimă

La final, el are câteva estimări. În opinia sa inflația se va domoli pe final de an, iar creșterea economică va fi doar una marginală de cel mult un procent. În cifre, ar fi vorba, spune Cristi Tudorescu, de o inflație 9 – 10%, în prima parte a anului, urmând ca pe final de an să scadă spre 5-6%. În același timp, previziunea sa optimistă este că România se va încadra într-un deficit bugetar de 6,5%. din PIB.

„Nu vom avea niciun document numit "plan de redresare", sau ceva anunțat în vreun pachet mare. Vom avea măsuri de îmbunătățire, care puse cap la cap vor da cu plus. Record absorbție fonduri europene în perioada iulie 2025 - decembrie 2026. Record deschiderere tronsoane de autostradă anul acesta – peste 200 km. Scăderea impozitelor de tip IMCA și eliminare taxe pe stâlp. E adevărat că asta nu influențează direct cetățenii, dar deblochează niste investiții”, mai afirmă Tudorescu.

Nu în ultimul rând, România va avea acces la credite pentru dezvoltare de la Banca de Dezvoltare, despre care spune că sunt „un soi de înlocuire a fostului IMM Invest” și adaugă că „aici din nou lipsă de comunicare, de trebuie să deducem noi din context ce vor să facă.”

„La final de 2026 o să fim pe plus. Și nemultumiți, per total”, punctează Cristi Tudorescu la final.