Republica Moldova vrea să adere „cât mai curând posibil” la Uniunea Europeană (UE) pentru a se proteja de ameninţarea rusă şi speră la o decizie „în următoarele câteva luni” cu privire la deschiderea negocierilor, a declarat preşedinta Maia Sandu într-un interviu acordat joi pentru AFP.

„Desigur, nimic nu se compară cu ceea ce se întâmplă în Ucraina, dar noi vedem riscul şi credem că ne putem salva democraţia doar dacă facem parte din UE”, a spus Maia Sandu cu câteva zile înaintea unei manifestaţii proeuropene care va fi urmată de un summit european inedit la Chişinău.

Republica Moldova, o fostă republică sovietică ce mai numără doar 2,6 milioane de locuitori, vede intrarea sa în UE drept singura garanţie că nu va fi următoarea ţintă a Moscovei, după invazia forțelor armate rusești în Ucraina, notează AFP.

„Rusia va continua să fie o mare sursă de instabilitate în următorii ani şi noi trebuie să ne protejăm”, a afirmat preşedinta Republicii Moldova în marja summitului Consiliului Europei, care s-a încheiat miercuri în Islanda.

În februarie, Maia Sandu a acuzat Rusia că orchestrează o lovitură de stat pentru a răsturna conducerea pro-europeană aleasă legitim de la Chişinău.

Aflată la putere din 2020, Maia Sandu a lansat un apel la desfăşurarea unei ample manifestaţii pro-europene duminică la Chişinău, destinată să arate sprijinul cetățenilor Republicii Moldova pentru aderarea la UE.

„Războiul din Ucraina a pus lucrurile în negru şi alb: acum se vede foarte clar ce înseamnă lumea liberă şi ceea ce semnifică lumea autoritară pentru noi toţi”, a subliniat prima femeie care conduce Republica Moldova, din care o regiune întreagă, și anume Transnistria, este de fapt sub controlul Moscovei.

„Un proiect realist”

Invazia din Ucraina a generat ipoteza - până acum foarte improbabilă - a unei aderări a Ucrainei şi Republicii Moldova într-un interval de timp mai apropiat, remarcă AFP.

„Credem că aderarea este un proiect realist şi noi ne-am bucura ca aceasta să se facă cât mai curând posibil”, a insistat Maia Sandu, exprimându-și speranța „să existe o decizie cu privire la deschiderea negocierilor în lunile următoare”.

În iunie 2022, UE a acordat Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat oficial la aderare, precizează AFP.

Dacă pentru Republica Moldova, care are graniţă cu România, stat membru UE, ar fi fără îndoială mai uşor să se integreze datorită dimensiunii sale reduse, numeroase obstacole rămân în calea aderării sale la blocul comunitar, un proces care ar putea dura până cel puţin în anii 2030.

În afară de fragilitatea economică şi problemele legate de corupţia persistentă, Republica Moldova trebuie de asemenea să găsească o soluţie pentru regiunea separatistă pro-rusă Transnistria.

Această zonă din estul Republicii Moldova s-a separat unilateral în 1990 de restul ţării, după un scurt război civil, pe fondul destrămării Uniunii Sovietice. Conflictul este îngheţat din 1992, în timp ce separarea Transnistriei de Republica Moldova nu este recunoscută de comunitatea internațională.

„Avem încă lucruri de făcut, dar luptăm foarte dur şi este principalul nostru obiectiv de acum”, a mai declarat Maia Sandu, al cărei guvern întreprinde pași pentru retragerea din Comunitatea Statelor Independente (CSI), condusă de Rusia.

„Vrem să continuăm să facem parte din lumea liberă, vedem ce se petrece în Ucraina, vedem că Rusia încearcă să împiedice ţările din regiune să devină democratice”, a adăugat ea.

Summitul Comunității Politice Europene, organizat la Chișinău

În timp ce Ucraina vrea totodată să intre în NATO, această carte este dificil de jucat pentru Chişinău. Ori, conform Constituției, Republica Moldova este stat neutru.

„Noi respectăm neutralitatea. Noi respectăm voinţa poporului. Dar există discuţii în societatea noastră pentru a şti dacă neutralitatea ne protejează şi, dacă la un moment dat, oamenii îşi vor schimba opinia, atunci, bineînţeles, că noi ne-am reconsidera această decizie”, a explicat Maia Sandu.

Voinţa Ucrainei de a intra în NATO a fost unul dintre motivele invocate de Rusia pentru a-şi declanşa invazia.

În acest context presant, organizarea summitului Comunităţii Politice Europene (CPE), care grupează în mod informal cea mai mare parte a statelor europene, între care şi cele candidate la aderarea la UE, este percepută de Chişinău ca o garanţie pentru securitatea sa.

„Este important, căci noi vedem că suntem singuri, că avem mulţi prieteni şi că prietenii noştri au încredere în noi pentru a organiza un eveniment atât de important”, a spus Maia Sandu, noua favorită politică a scenei europene, apropiată în special de preşedintele francez Emmanuel Macron, potrivit agenției France Presse, preluată de Agerpres.